opțiuni
  • info

10 definiții pentru ulicioară

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ULICIOÁRĂ, ulicioare, s. f. Diminutiv al lui uliță; hudiță. – Uliță + suf. -ioară.

ULICIOÁRĂ, ulicioare, s. f. Diminutiv al lui uliță; hudiță. – Uliță + suf. -ioară.

ulicioară [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 71r/12 / Pl: ~re, (reg) ~ori / E: uliță + -ioară] 1-2 sf (Șhp) Uliță (1) (mică) Si: (reg) ulicuță (1-2), ulițucă (1-2), ulițuță (1-2). 3 sfa (Reg) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.

ULICIOÁRĂ, ulicioare, s. f. Diminutiv al lui uliță. La pragul tău e plină ulicioara Și fetele își șopotesc în taină. GOGA, P. 30. Ea vine de la moară; Și jos în ulicioară Punîndu-și sacul, iacă, Nu-l poate ridica. COȘBUC, P. I 63. Ulicioara-i strîmtă și, din ziduri vechi, Vorbe, rîs și plînset sună în urechi. EMINESCU, O. IV 364.

ulicioară f. uliță mică și strâmtă.

ulicĭoară f., pl. e (dim. d. uliță). Uliță mică, stradelă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ulicioáră s. f., g.-d. art. ulicioárei; pl. ulicioáre

ulicioáră s. f., g.-d. art. ulicioárei; pl. ulicioáre

ulicioară, -re.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ULICIOÁRĂ s. v. stradelă, străduță.

ulicioară s. v. STRADELĂ. STRĂDUȚĂ.

Intrare: ulicioară
ulicioară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulicioară
  • ulicioara
plural
  • ulicioare
  • ulicioarele
genitiv-dativ singular
  • ulicioare
  • ulicioarei
plural
  • ulicioare
  • ulicioarelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ulicioară, ulicioaresubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui uliță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hudiță stradelă străduță
    • format_quote La pragul tău e plină ulicioara Și fetele își șopotesc în taină. GOGA, P. 30. DLRLC
    • format_quote Ea vine de la moară; Și jos în ulicioară Punîndu-și sacul, iacă, Nu-l poate ridica. COȘBUC, P. I 63. DLRLC
    • format_quote Ulicioara-i strîmtă și, din ziduri vechi, Vorbe, rîs și plînset sună în urechi. EMINESCU, O. IV 364. DLRLC
etimologie:
  • Uliță + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.