9 definiții pentru tășculiță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂȘCULÍȚĂ, tășculițe, s. f. Tășcuță. – Tașcă + suf. -uliță.

TĂȘCULÍȚĂ, tășculițe, s. f. Tășcuță. – Tașcă + suf. -uliță.

tășculiță sf [At: BRANDZA, FL. 139 / V: (reg) teș~ / Pl: ~țe / E: tașcă + -uliță] 1-4 (Reg; șhp) Tășcuță (1-4). 5 (Bot; reg; șîc ~ța-ciobanului] Punguliță (Thlaspi awense). 6 (Bot; reg; și îae) Traista(37)-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 7 (Reg) Planta erbacee din familia cruciferelor Aethionema saxatilis. 8 (Bot; reg) Cârligioare (Bidens cernuus).

TĂȘCULÍȚĂ, tășculițe, s. f. Tășcuță.[1]

  1. Dar tășcuță nu figurează în dicționar. — gall

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tășculíță s. f., g.-d. art. tășculíței; pl. tășculíțe

tășculíță s. f., g.-d. art. tășculíței; pl. tășculíțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TĂȘCULÍȚĂ s. v. tășcuță.

TĂȘCULÍȚĂ s. v. punguliță, traista-ciobanului.

TĂȘCULIȚĂ s. tășcuță, (rar) teșcălie.

tășculiță s. v. PUNGULIȚĂ. TRAISTA-CIOBANULUI.

Intrare: tășculiță
tășculiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tășculiță
  • tășculița
plural
  • tășculițe
  • tășculițele
genitiv-dativ singular
  • tășculițe
  • tășculiței
plural
  • tășculițe
  • tășculițelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tășculiță, tășculițesubstantiv feminin

etimologie:
  • Tașcă + sufix -uliță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.