opțiuni

3 definiții pentru tăcătoi

Dicționare explicative

tăcătoi a [At: L. ROM. 1965, nr. 1, 33 / Pl: ? / E: tăcut2 + -oi] (Reg; d. oameni) Rezervat.

Other relational dictionaries

TĂCĂTÓI adj. v. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urîcios, ursuz.

tăcătoi adj. v. INSOCIABIL. MOROCĂNOS. MUT. NECOMUNICATIV. NEPRIETENOS. NESOCIABIL. POSAC. POSOMORÎT. TACITURN. TĂCUT. URÎCIOS. URSUZ.

Intrare: tăcătoi
adjectiv (A121)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăcătoi
  • tăcătoiul
  • tăcătoiu‑
  • tăcătoaie
  • tăcătoaia
plural
  • tăcătoi
  • tăcătoii
  • tăcătoaie
  • tăcătoaiele
genitiv-dativ singular
  • tăcătoi
  • tăcătoiului
  • tăcătoaie
  • tăcătoaiei
plural
  • tăcătoi
  • tăcătoilor
  • tăcătoaie
  • tăcătoaielor
vocativ singular
  • tăcătoiule
  • tăcătoaie
  • tăcătoaio
plural
  • tăcătoilor
  • tăcătoaielor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)