13 definitzii pentru tzintui
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TZINTUÍ tzintuiesc vb. IV. Tranz. 1. A prinde a intzepeni a fixa a bate ceva cu cuie cu tzinte; a pironi. ◊ Expr. A tzintui (pe cineva) la stalp (sau la stalpul infamiei) = a supune (pe cineva) oprobriului public a infiera. ♦ A infige a bate cuie sau tzinte. ♦ Fig. A obliga pe cineva sa stea nemishcat imobilizat. ◊ Expr. A tzintui (pe cineva) locului = a face (pe cineva) sa se opreasca sa ramana nemishcat neclintit. A ramane tzintuit locului (sau pe loc in loc) = a se opri a ramane nemishcat neclintit intrun loc. 2. A impodobi cu tzinte. TZinta + suf. ui.
TZINTUÍ tzintuiesc vb. IV. Tranz. 1. A prinde a intzepeni a fixa a bate ceva cu cuie cu tzinte; a pironi. ◊ Expr. A tzintui (pe cineva) la stalp (sau la stalpul infamiei) = a supune (pe cineva) oprobriului public a infiera. ♦ A infige a bate cuie sau tzinte. ♦ Fig. A obliga pe cineva sa stea nemishcat imobilizat. ◊ Expr. A tzintui (pe cineva) locului = a face (pe cineva) sa se opreasca sa ramana nemishcat neclintit. A ramane tzintuit locului (sau pe loc in loc) = a se opri a ramane nemishcat neclintit intrun loc. 2. A impodobi cu tzinte. TZinta + suf. ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
tzintui [At: DOSOFTEI V. S. martie 40r/20 / V: (reg) tzan~ / Pzi: ~esc (rar) tzintui / E: tzinta1 + ui] 1 vt A bate tzinte1 (1) cuie etc. 2 vt A impodobi cu tzinte1 (12). 3 vt A fixa cu tzinte1 (1) cuie piroane etc. Si: a pironi. 4 vt (C. i. un obiect de incaltzaminte) A prinde tzinte1 (3) pe talpa pentru a asigura stabilitatea mersului. 5 vt (C. i. un buzdugan o ghioaga etc.) A fereca cu ghinturi Si: a ghintui2. 6 vt (Rar; cu complementul „cuiul”) Ai turti varful pentru a se fixa mai bine in locul in care a fost batut. 7 vt (Inv) A intari o instalatzie cu icuri. 8 vt (Ivr; cu complementul „tunul”) Ai astupa lumina cu un cui sau cu o tzinta1. 9 vt (Inv; spc) A fixa in cuie pentru a tortura mai ales a rastigni Si: a pironi. 10 vt (Ie) A ~ (pe cineva) la stalp (sau la stalpul infamiei) A supune (pe cineva) oprobriului public Si: a blama (1) a infiera. 11 vt (Fig; de obicei determinat prin „locului” „pe loc” „in loc”) A face pe cineva sa nu se poata mishca Si: a imobiliza a pironi (irg) a tzinti (3). 12 vt (Fig; de obicei determinat prin „locului” „pe loc” „in loc”) A obliga pe cineva sa stea pe loc Si: a opri a pironi (irg) a tzinti (4). 13 vt Ashi indrepta ochii privirea intro anumita directzie. 14 vt A privi fix shi insistent. 15 vt (Inv) A ochi. 1617 vtr (Inv; fig) A (se) indrepta spre... 18 vt A indica (pe cineva sau ceva). corectata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TZINTUÍ tzintuiesc vb. IV. Tranz. 1. A fixa a intzepeni a bate (ceva) cu cuie cu tzinte; a pironi. Printre scindurile tzintuite in ferestre patrundeau lame reci de vint. DUMITRIU B. F. 151. ◊ Expr. A tzintui (pe cineva) la stilp (sau la stilpul infamiei) = a supune (pe cineva) oprobriului public a infiera. Ion Ghica ishi alcatui guvernul... dar il atacara cu invershunare albii cind firesc ar fi fost sal sageteze roshii shi sal tzintuiasca la stilp pentru k plecase de la ei. PAS L. I 249. A tzintui (pe cineva) locului = a face (pe cineva) sa se opreasca sa ramina nemishcat neclintit. Fiecare tablou fiecare piesa aproape te tzintuieshte locului shitzi cere so priveshti so analizezi so gushti. STANCU U.R.S.S. 116. Rushinea il tzintuise locului. REBREANU I. 30. A sta (sau a ramine) k tzintuit locului (pe loc sau in loc) = a se opri shi a ramine nemishcat neclintit (de spaima de mirare etc.); a sta (sau a ramine) locului. Ramasera tzintuite pe loc fiindca pentru intiia oara vedeau un banchet boieresc. PAS Z. IV 61. Femeia ramine k tzintuita in loc neshtiind ce sa mai zica de bucurie. DUNAREANU CH. 108. ♦ A infige a bate (cuie tzinte). SHi ei cami bateau Prin talpe Prin palme Tot cuie de fier TZinte de otzel; SHund’le tzintuia Singe k curgea. TEODORESCU P. P. 27. ◊ (In contexte figurate) Un cerc de foc i stringea capul shi un cui tzintuit in frunte parea cai sfredeleshte creierul. BART S. M. 77. ♦ A sili (pe cineva) sa stea nemishcat neclintit. TZintuit in pat de o rana grea ofta amar shi sarbad cu privirile in gol cu fruntea incretzita. SADOVEANU O. I 95. Dupa sfirshitul actului intii Radu era singurul care ramasese tzintuit pe scaun. BASSARABESCU S. N. 167. ◊ (In contexte figurate) Sa pui soarelui mina in piept sal tzintuieshti in loc pe ceruri shi sal indatoreshti de a nu se mishca. HOGASH M. N. 158. 2. A impodobi cu tzinte. Copiii imbujoratzi la fatza de ger se strigau zgomotos unii pe altzii alergind printre zidurile albe ce sclipeau in bataia soarelui parca erau tzintuite cu pietre scumpe. BUJOR S. A. 105.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A TZINTUÍ ~iésc tranz. 1) A bate in tzinte (pentru a prinde sau a fixa ceva). 2) fig. (persoane) A sili sa ramana nemishcat; a pironi; a imobiliza. 3) A impodobi cu tzinte. /tzinta + suf. ~ui
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tzintuì v. 1. a bate cu tzinte: a tzintui un tablou; 2. a intzepeni in genere.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
tzantui v vz tzintui
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
tzintuĭésc v. tr. (d. tzinta saŭ vsl. *centovati k pol. centkować a puncta). Bat in tzinte: a tzintui un tabloŭ. Fig. Pironesc fixez (de ex. cind doĭ se bat ĭar unu din eĭ il impinge pe cellalt in parete asha in cit sa nu se maĭ poata mishca).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
tzintuí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tzintuiésc imperf. 3 sg. tzintuiá; conj. prez. 3 sa tzintuiásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
tzintuí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tzintuiésc imperf. 3 sg. tzintuiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. tzintuiásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tzintui (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tzintuiesc conj. tzintuiasca)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
tzintuesc uiasca 3 conj. uiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
TZINTUÍ vb. 1. v. pironi. 2. v. fixa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TZINTUI vb. 1. a pironi (inv.) a gavozdi. (A ~ ceva in perete.) 2. a atzinti a fixa a pironi a tzinti (rar) a sticli (inv. shi reg.) a stilpi (rar fig. ) a scufunda. (Ishi ~ ochii pe...; il ~ cu privirea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
tzintui, tzintuiescverb
-
- Printre scindurile tzintuite in ferestre patrundeau lame reci de vint. DUMITRIU B. F. 151. DLRLC
- 1.1. A infige a bate cuie sau tzinte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- SHi ei cami bateau Prin talpe Prin palme Tot cuie de fier TZinte de otzel; SHund’le tzintuia Singe k curgea. TEODORESCU P. P. 27. DLRLC
- Un cerc de foc i stringea capul shi un cui tzintuit in frunte parea cai sfredeleshte creierul. BART S. M. 77. DLRLC
-
- 1.2. A obliga pe cineva sa stea nemishcat imobilizat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- TZintuit in pat de o rana grea ofta amar shi sarbad cu privirile in gol cu fruntea incretzita. SADOVEANU O. I 95. DLRLC
- Dupa sfirshitul actului intii Radu era singurul care ramasese tzintuit pe scaun. BASSARABESCU S. N. 167. DLRLC
- Sa pui soarelui mina in piept sal tzintuieshti in loc pe ceruri shi sal indatoreshti de a nu se mishca. HOGASH M. N. 158. DLRLC
- A tzintui (pe cineva) locului = a face (pe cineva) sa se opreasca sa ramana nemishcat neclintit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fiecare tablou fiecare piesa aproape te tzintuieshte locului shitzi cere so priveshti so analizezi so gushti. STANCU U.R.S.S. 116. DLRLC
- Rushinea il tzintuise locului. REBREANU I. 30. DLRLC
-
- A ramane tzintuit locului (sau pe loc in loc) = a se opri a ramane nemishcat neclintit intrun loc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ramasera tzintuite pe loc fiindca pentru intiia oara vedeau un banchet boieresc. PAS Z. IV 61. DLRLC
- Femeia ramine k tzintuita in loc neshtiind ce sa mai zica de bucurie. DUNAREANU CH. 108. DLRLC
-
-
- A tzintui (pe cineva) la stalp (sau la stalpul infamiei) = a supune (pe cineva) oprobriului public. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: infiera
- Ion Ghica ishi alcatui guvernul... dar il atacara cu invershunare albii cind firesc ar fi fost sal sageteze roshii shi sal tzintuiasca la stilp pentru k plecase de la ei. PAS L. I 249. DLRLC
-
-
- 2. A impodobi cu tzinte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Copiii imbujoratzi la fatza de ger se strigau zgomotos unii pe altzii alergind printre zidurile albe ce sclipeau in bataia soarelui parca erau tzintuite cu pietre scumpe. BUJOR S. A. 105. DLRLC
-
etimologie:
- TZinta + sufix ui. DEX '98 DEX '09