TZEPÚSHA tzepushe s. f. 1. Par ascutzit tzeapa; p. restr. varf ascutzit al unui par. 2. Ashchiutza. ♦ Ghimpe spin. TZeapa + suf. usha.

tzepusha sf [At: DOSOFTEI V. S. octombrie 63^v/29 / V: tzepush smn / Pl: ~she (reg) ~shi ~shuri sn / E: tzeapa + usha] 1 Bucata de lemn sau de metal lunga shi ascutzita la un capat avand diferite intrebuintzari Si: par¹ tzarush (6) tzeapa (1) tzapoi² (1). 2 Par¹ lung de 12 m infipt in pamant folosit in trecut k instrument de executzie Si: bold¹ (7) tzeapa (2). 3 (Reg) Par¹ ascutzit la capete shi infipt in pamant in jurul caruia se cladeshte claia de fan Si: (reg) tzeparuie (5) tzeparusha tzeporash (4) tzepuie (1). 4 (Reg) Fiecare dintre prajinile legate doua cate doua care se ashaza de o parte shi de alta in varful unei clai pentru k vantul sa nu imprashtie fanul. 5 (Reg) TZarush (14). 6 Fiecare dintre cei patru pari¹ care se infig vertical la extremitatzile oplenelor saniei sau in perinoacele carului servind la sprijinirea incarcaturii Si: manusha (reg) mana racoantza tzepuie (2) tzepushel. 7 TZeapa (12). 8 (Reg) Fiecare dintre tzarushii care se infig in capatul ruditzelor sau in fiecare coltz al corlatei pentru sprijinirea incarcaturii la caratul graului sau al fanului. 9 (Trs; Ban) TZarush cu care se faceau gauri in pamant pentru semanatul porumbului Si: chitonag². 10 (Reg; if tzepush) Unealta agricola de forma unei sapaligi ascutzite Si: (reg) tzepar² (3) tzeperigutza tzepiga (4). 11 (Reg) Unealta de forma unei rangi cu varful lat shi taios cu care se sparge gheatza Si: ceagla (1). 12 (Ban; Mun) Batz ascutzit cu varf de fier cu care se indeamna vitele la mers Si: (pop) stramurare. 13 (Reg) Frigare (1). 1415 (Iljv) La (sau pe) ~ (sau tzepush) Fript in tzepusha deasupra jaraticului. 16 (Reg) Un fel de sula lunga de obicei de lemn cu care se fac gauri la opinci pentru a le strange in incretzituri cu ajutorui unei curelushe. 17 Fiecare dintre dintzii furcii folosite la stransul fanului la claditul shirelor etc. 18 (Trs) Vergea de lemn care se intind pieile de oaie sau de miel puse la uscat. 19 (Trs) Vergea de lemn care se implanta in bucata de slanina pe partea dinspre shoric pentru k aceasta sa nu se usuce stramb. 20 (Reg) Fiecare dintre betzishoarele care sustzin fagurii in interiorul stupului Si: (reg) pretca. 21 (Reg) Betzishor cu care se impinge dopul la pushca de soc. 22 (Mol) Bucata de lemn cu care se rasuceshte sfoara ce leaga strans gura sacului. 23 Bucata mica de lemn folosita pentru a astupa o spartura dintrun butoi. 24 (Mol; Mun) TZeapa (17). 25 TZeapa (27). 26 (Inv) Ashchie de trestie sau de lemn ascutzita la un capat care se folosea k instrument de tortura Si: tzeapa (3). 27 Varf ascutzit de lemn sau de metal. 28 Fiecare dintre dintzii ascutzitzi sau dintre varfurile ascutzite montate pe anumite piese ale unor mashini. 29 (Reg) TZeapa (18) la cereale. 30 (Pop) Ghimpe la plante. 31 (Rar) Frunza ingusta ascutzita caracteristica coniferelor Si: ac (23). 32 (Reg) Ardei iute. 33 (Reg) Cotor de porumb ramas pe camp dupa taierea tulpinilor. 34 (Lpl) Fire aspre de barba Si: tzepi¹. 35 (art; if tzepushul) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 36 (art; iaf) Melodie dupa care se executa tzepushul (35). corectata

TZEPÚSHA tzepushe s. f. 1. Par ascutzit tzeapa; p. restr. varf ascutzit al unui par. 2. Ashchiutza. ♦ Ghimpe spin. TZeapa + suf. usha.

TZEPÚSHA tzepushe s. f. 1. Par ascutzit tzeapa. In loc de arme ei intrebuintzau copaci scoshi din radacina bolovani de piatra taciuni aprinshi shi tzepushe. ISPIRESCU la CADE. 2. Virful ascutzit al unui par. 3. Ashchiutza. Leam batut tzepushi de trestie pe sub unghii. FILIMON CADE. ♦ Ghimpe.

TZEPÚSHA ~e f. 1) Batz ascutzit la un capat. 2) Varf al unui par. 3) Fiecare dintre barele montate in partzile laterale ale unui vehicul pentru ai mari capacitatea de incarcare. 4) Bucatzica subtzire shi ascutzita desprinsa dintrun corp (de lemn sau alt material); ashchie. [G.D. tzepushei] /tzeapa + suf. ~usha

tzepusha f. 1. tzeapa mica; 2. partea ascutzita a parului.

tzepúsha (est) shi úshe (vest) f. pl. ĭ (dim. d. tzeapa). TZeapa mica (de ex. cum se pune la carele incarcate cu fin k sa nu cada finu). Boldure lemnu cu care stringĭ gura saculuĭ (Mold.). Ghimpe (de copac de fer) spin saŭ ashchie de scindura: mĭa intrat o tzepusha’n deget (V. tzeapca tzapliga). Est (tzapusha). Sula p. opincĭ: incearca sa lucreze cu custura shi cu tzapusha (Sadov. VR. 1911 4 48).

tzepush smn vz tzepusha

tzepúsha s. f. art. tzepúsha g.d. art. tzepúshei; pl. tzepúshe

tzepúsha s. f. art. tzepúsha g.d. art. tzepúshei; pl. tzepúshe

tzepusha pl. tzepushe

tzepusha she.

TZEPÚSHA s. 1. v. tzeapa. 2. (BOT.) ghimpe maracine spin tzeapa (reg.) shteap. (Maceshul e plin de ~.) 3. v. ashchie. 4. ashchioara ashchiutza (reg.) ashchitza. (~ de brad.) 5. v. spinuletz.

TZEPÚSHA s. v. frigare manusha stramurare.

TZEPUSHA s. 1. tzeapa (Transilv. shi Ban.) tzaparuie. (~ este un par ascutzit.) 2. (BOT.) ghimpe maracine spin tzeapa (reg.) shteap. (Maceshul e plin de ~.) 3. ashchie tzeapa (rar) spin. (Ia scos ~ din deget.) 4. ashchioara ashchiutza (reg.) ashchitza. (~ de brad.) 5. spinishor spinuletz. (Ia intrat o ~ in talpa.)

tzepusha s. v. FRIGARE. MANUSHA. STRAMURARE.

tzepúsha s.f. v. tzapushca („tzeapa par”).

tzepúsha s.f. v. tzapushca.