TZARANÉSC EÁSCA tzaraneshti adj. Care apartzine tzaranilor care provine de la tzarani de tzaran. [Tolstoi] se leapada de lumea semenilor sai se imbraca in straie tzaraneshti ara pamintul lucreaza cu palmele. SADOVEANU E. 230. Palmele aceste tzaraneshti ale noastre... pline de bataturi cum le vedetzi va tzin pe dumneavoastra deatita amar de vreme. CREANGA P. 156. Vezi intracea vale frumoasa... acel palat gotic imprejurat de modeste case tzaraneshti! NEGRUZZI S. I 192.

TZARANÉSC ~eásca (~éshti) Care este caracteristic pentru tzarani; propriu tzaranilor. Port ~. /tzaran + suf. ~esc

tzaranesc a. ce tzine de tzaran sau dela tzara: casa tzaraneasca. ║ tzaraneshte adv. k tzaranii: se vede k vorbim rau de tot... nu romaneshte ci tzaraneshte CR.

tzaranésc eásca adj. De tzaran: port tzaranesc. Fig. De om grosolan: purtare tzaraneasca. Fara distinctziune: fatza tzaraneasca.

tzaranésc adj. m. f. tzaraneásca; pl. m. shi f. tzaranéshti

tzaranésc adj. m. f. tzaraneásca; pl. m. shi f. tzaranéshti

TZARANÉSC adj. 1. (inv. shi reg.) mojicesc. (De origine ~easca.) 2. v. rural. 3. v. rustic. 4. rural rustic. (Obiceiuri ~eshti.) 5. v. campenesc.

TZARANESC adj. 1. (inv. shi reg.) mojicesc. (De origine ~.) 2. rural satesc (inv.) satenesc. (Mediul ~.) 3. patriarhal rustic (livr.) campestru. (Viatza ~.) 4. rural rustic. (Obiceiuri ~.) 5. cimpenesc pastoral rural rustic (livr.) campestru (rar) cimpean. (Idila ~.)

PARTIDUL NATZIONALTZARANESC (P.N.TZ.) partid care constituie la Bucureshti (10 oct. 1926) in urma fuziunii Partidului TZaranesc (creat in dec. 1918 in Vechiul Regat) condus de Ion Mihalache cu Partidul Natzional (infiintzat in mai 1881) din Transilvania in frunte cu Iuliu Maniu. La conducerea Delegatziei Permanente a fost ales Iuliu Maniu secondat de Ion Mihalache k vicepreshedinte iar k membri: Nicolae Lupu Alexandru VaidaVoevod Paul Bratashanu Mihai Popovici shi Virgil N. Madgearu. P.N.TZ. a cuprins in randurile sale marea majoritatea a tzaranimii o parte a intelectualitatzii precum shi meseriashi mici comerciantzi muncitori; a promovat o ideologie noua tzaranismul care preconiza asigurarea primatului agriculturii in viatza economica a „statului tzaranesc”. In programul P.N.TZ. se regasesc problemele vietzii economice shi socialpolitice ale tzarii cum ar fi: necesitatea adoptarii unei noi Constitutzii care sa garanteze drepturile shi libertatzile democratice responsabilitatea ministeriala shi a functzionarilor publici reforma administrativa pe baza autonomiei locale unificarea legislativa reorganizarea justitziei inclusiv a celei militare intarirea armatei organizarea industriei de razboi organizarea productziei agricole dezvoltarea cooperatziei credite ieftine pentru tzarani incurajarea industriei bazata pe izvoarele de energie ale tzarii sprijinirea industriei tzaraneshti stabilizarea monetara shi echilibrul bugetar recunoashterea unor drepturi pentru muncitori intre care shi acela de a se organiza in sindicate instructzia publica dezvoltarea invatzamantului primar agricol comercial shi industrial precum shi a invatzamantului universitar garantarea libertatzii de conshtiintza libertatea shi protectzia cultelor recunoscute o politica externa intemeiata in primul rand pe mentzinerea shi consolidarea raporturilor cu foshtii Aliatzi din Primul Razboi Mondial indeplinirea cinstita shi loiala a tratatelor stabilirea de relatzii normale cu toate statele shi in chip deosebit cu statele vecine. In timpul celor doua guvernari natzionaltzaraniste (19281931; 19321933) a caror activitate a fost puternic afectata de consecintzele profunde ale crizei mondiale (19291933) au fost promovate un shir de masuri menite sa revigoreze economia natzionala concomitent cu atragerea in virtutea doctrinei „portzilor deschise” a capitalului strain intro seama de activitatzi economice orientare de care sa indepartat in anii celei dea doua guvernari cand sa adoptat o politica vamala protectzionista. In conditziile crizei economice din anii 19291933 au loc framantari sociale dintre care se detasheaza greva minerilor din Lupeni (1929) precum shi grevele muncitorilor petrolishti de pe Valea Prahovei shi ale ceferishtilor de la Atelierele „Grivitza” din Bucureshti (ian.febr. 1933) impotriva carora pentru restabilirea ordinii guvernul a recurs la represiunea armata. Dea lungul existentzei sale P.N.TZ. na fost scutit de erori aprecieri shi orientari neconforme cu realitatea fapt ce sa repercutat negativ in mentzinerea unitatzii randurilor sale sau in pierderea increderii shi influentzei in randul electoratului. Astfel P.N.TZ. a cunoscut din varii motive (structura sociala eterogena deosebire de vedere in modul de abordare a problemelor economice sociale shi politice; conflicte de ordin personal etc.) unele sciziuni; desprinderea in febr. 1927 a grupului condus de dr. N. Lupu shi constituirea sub preshedentzia acestuia a Partidului TZaranesc (in mart. 1934 revine in randurile P.N.TZ.ului); in apr. 1927 o grupare in frunte cu Grigore Filipescu se inscrie in Partidul Poporului; in apr. 1930 gruparea condusa de C. Stere paraseshte partidul shi se constituie Partidul TZaranescDemocrat. Framantarile din P.N.TZ. se adancesc mai ales dupa proclamarea k rege al lui Carol II (la realizarea caruia P.N.TZ. shi conducatorul sau Iuliu Maniu in acel timp primministru a avut un rol important). In iul. 1932 Grigore Iunian demisioneaza din functzia de vicepreshedinte al partidului punand bazele Partidului TZaranescRadical (nov. 1932); in mai 1935 gruparea condusa de Alexandru VaidaVoevod exclusa din P.N.TZ. pentru orientarea de dreapta infiintzeaza organizatzia Frontul Romanesc; in dec. 1935 gruparea condusa de Demetru I. Dobrescu se retrage din P.N.TZ. constituinduse in Comitetele Cetatzeneshti; in dec. 1937 gruparea de „centru” in frunte cu Armand Calinescu consimtzind sa participe la cererea regelui in guvernul O. Goga este indepartata din partid; la 23 febr. 1945 Anton Alexandrescu creeaza Partidul Natzional TZaranesc care a intrat in guvernul Petru Groza iar in ian. 1946 dr. N. Lupu paraseshte P.N.TZ. punand bazele Partidului TZaranescDemocrat. In perioada 19341937 P.N.TZ.. a fost cea mai importanta fortza politica de opozitzie impotriva guvernului liberal condus de Gheorghe Tatarescu. La 25 nov. 1937 sa incheiat un pact de neagresiune electorala intre Iuliu Maniu preshedintele P.N.TZ. shi Corneliu Zelea Codreanu sheful Mishcarii legionare la care a aderat Gheorghe Bratianu preshedintele Partidului Liberalgeorgist shi apoi gruparea lui lui C. Argentoianu shi cu Partidul Evreiesc cu scopul infrangerii liberalilor in alegerile din dec. 1937. Dupa instaurarea regimului autoritar al regelui Carol II activitatea partidelor politice inclusiv a P.N.TZ. a fost interzisa. In conditziile regimului Ion Antonescu P.N.TZ. a aprobat actziunea militara de eliberare a Bucovinei shi nordului Bucovinei ocupate in 1940 de U.R.S.S. shi de pregatire a armatei pentru dezrobirea partzii de nordest a Transilvaniei anexata de Ungaria in baza Dictatului de la Viena (aug. 1940). Dupa lovitura de stat (23 aug. 1944) P.N.TZ. alaturi de celelalte partide democratice traditzionale a dus o politica de restaurare in Romania a unui regim democratic de stavilire a procesului de sovietizare a tzarii. In urma alegerilor din nov. 1946 (cashtigate de tzaranishti dar falsificate de comunishti) autoritatzile au intensificat ofensiva impotriva P.N.TZ. cel mai puternic partid la acea data culminand cu dizolvarea partidului (29 iul. 1947) arestarea liderilor in frunte cu Iuliu Maniu shi Ion Mihalache majoritatea gasindushi sfarshitul in inchisori shi lagare de munca. Unii fruntashi ai partidului au continuat sa activeze in emigratzie iar catziva in tzara. La 22 dec. 1989 Corneliu Coposu Ion Diaconescu Gabriel TZepelea Nicolae IonescuGalbeni lanseaza un apel pentru intrarea in legalitate a partidului iar la 28 dec. 1989 are loc unirea P.N.TZ. cu Partidul Creshtin Democrat sub denumirea Partidul Natzional TZaranescCreshtin Democrat (P.N.TZ.C.D.); se adopta shi o declaratzie programatica privind obiectivele partidului: instaurarea democratziei introducerea unei economii libere shi libertatea religioasa. Partidul a fost reinscris oficial la 7 ian. 1990 fiind prima formatziune politica legalconstituita dupa evenimentele din dec. 1989. Preshedinte provizoriu: Corneliu Coposu. Delegatzia Permanenta a partidului desemneaza (6 apr. 1990) pe Ion Ratziu candidat la preshedentzia tzarii. Participand la alegerile legislative (20 mai 1990) P.N.TZ.C.D. a obtzinut un procentaj modest de numai 256% pentru Adunarea Deputatzilor shi 250% pentru Senat trimitzand in Parlament 12 deputatzi shi un senator iar candidatul partidului la prezidentziale Ion Ratziu sa situat pe locul trei cu 429% din voturi. Primul Congres al P.N.TZ.C.D. (2426 sept. 1990) alege forurile de conducere (preshedinte: Corneliu Coposu) shi aproba Statutul shi Programul. K orientare politicodoctrinara este reprezentantul curentului creshtindemocrat in Romania avand k principii fundamentale: morala creshtina patriotismul luminat democratzia shi dreptatea. In programele partidului se regasesc idei k: privatizarea intregii economii infiintzarea de banci agricole descentralizare shi autonomie locala restitutio in integrum a proprietatzii acolo unde este posibil sau acordarea de despagubiri respectarea principiului separarii puterilor in stat depolitizarea justitziei armatei politziei tolerantza fatza de minoritatzile natzionale reconstructzia morala a societatzii bazate pe trei institutzii traditzionale: familia shcoala shi biserica refacerea deplinei unitatzi natzionale cultivarea legaturilor cu romanii de pretutindeni integrarea in structurile europene shi euroatlantice. P.N.TZ.C.D. a luat parte alaturi de alte partide politice la constituirea (15 dec. 1990) Conventziei Natzionale pentru Instaurarea Democratziei (C.N.I.D.) iar la 26 nov. 1991 impreuna cu partidele din C.N.I.D. shi o parte a formatziunilor civice din Forumul Democratic Antitotalitar (F.D.A.R.) au pus bazele Conventziei Democratice din Romania (C.D.R.; din 1992 dupa retragerea liberalilor Conventzia Democrata Romana). La alegerile legislative (27 sept. 1992) C.D.R. sa situat pe locul doi cu 20% din voturi pentru Camera Deputatzilor shi 202% pentru Senat P.N.TZ.C.D.ului revenindui 41 de mandate de deputatzi shi 21 de senatori iar Emil Constantinescu candidat al C.D.R. la alegerile prezidentziale sa clasat pe locul doi in primul tur de scrutin cu 3124% din voturi iar in turul al doilea a fost invins de Ion Iliescu candidatul F.D.S.N. care a intrunit 614% din voturi. In urma decesului lui Corneliu Coposu (11 nov. 1995) Congresul al IIlea al partidului (1921 ian. 1996) la ales pe Ion Diaconescu in functzia de preshedinte adoptand totodata programul politic shi o rezolutzie privind viitoarea strategie a partidului. Participand la alegerile locale (iun. 1996) C.D.R. a obtzinut un deosebit succes clasanduse pe locul doi cu 1202% din mandatele de primari 1638% din mandatele pentru consilierii locali shi 1787% din mandate pentru consilierii judetzeni; la alegerile legislative (3 nov. 1996) C.D.R. a obtzinut 3017% din voturi pentru Camera Deputatzilor shi 3070% din voturi pentru Senat P.N.TZ.C.D.ului revenindui 83 de mandate de deputatzi shi 27 de senatori. In guvernul de coalitzie C.D.R.U.S.D.U.D.M.R. potrivit algoritmului stabilit P.N.TZ.C.D. a detzinut postul de premier (Victor Ciorbea Radu Vasile shi a sprijinit desemnarea independentului politic Mugurel Isarescu) shi majoritatea portofoliilor guvernamentale. Pe fondul retragerii de catre Biroul de Conducere Coordonare shi Control (B.C.C.C.) al P.N.TZ.C.D. a sprijinit politic (mart. 1998 shi respectiv dec. 1999) premierilor Victor Ciorbea shi Radu Vasile se produce sciziunea P.N.TZ.C.D. primul punand bazele partidului Aliantza Natzionala Creshtin Democrata (A.N.C.D.) iar cel deal doilea Partitul Popular din Romania (P.P.D.R.). La shedintza Delegatziei Permanente (2830 ian. 2000) sa stabilit strategia partidului pentru alegerile locale sa modificat Statutul (B.C.C.C. a fost transformat in Biroul Permanent) shi sau efectuat schimbari la nivelul conducerii (Ioan Mureshan promovat primvicepreshedinte Remus Oprish secretar general). La alegerile locale (iun. 2000) C.D.R. a obtzinut rezultate modeste: 498% pentru mandatele de primari 697% pentru consilieri locali shi 908% pentru consilieri judetzeni la care sa adaugat ruperea de catre liberali a legaturilor cu C.D.R. In aceste conditzii in vederea alegerilor legislative shi prezidentziale P.N.TZ.C.D. a luat initziativa constituirii unei noi aliantze politice Conventzia Democrata Romana 2000 (7 aug.) in componentza U.F.D. F.E.R. la care au aderat Partidul Moldovenilor (17 aug.) shi A.N.C.D. (20 aug.) iar pentru alegerile prezidentziale a sustzinut candidatura premierului independent Mugurel Isarescu. La alegerile legislative (26 nov. 2000) Conventzia Democrata Romana 2000 a obtzinut 504% pentru Camera Deputatzilor shi 529% pentru Senat procente insuficiente pentru o aliantza care trebuia sa realizeze 10% din totalul voturilor valabil exprimate pentru a intra in Parlament. In urma eshecului inregistrat in alegeri conducerea P.N.TZ.C.D. in frunte cu preshedintele Ion Diaconescu asumandushi responsabilitatea ishi da demisia colectiva. Congresul extraordinar al partidului (1920 ian. 2001) alege o noua conducere (preshedinte Andrei Marga primvicepreshedinte Vasile Lupu secretar general Catalin Chiritza preshedinte de onoare Ion Diaconescu) careshi propune restructurarea shi restabilirea popularitatzii partidului. Dupa un inceput promitzator (elaborarea unui nou statut shi a unui nou program infiintzarea Institutului de Studii CreshtinDemocratice semnarea la 6 mart. 2001 a protocolului de fuziune prin absorbtzie a A.N.C.D. de catre P.N.TZ.C.D. etc.) preshedintele Andrei Marga demisioneaza din cauza obstructziilor permanente a unor membri ai Biroului Executiv Central. In aceste conditzii de grava criza Delegatzia Permanenta (7 iul. 2001) alege k preshedinte interimar pe Victor Ciorbea shi suspenda din functziile de conducere pe Vasile Lupu shi Catalin Chiritza; aceshtia respingand hotararile luate de Delegatzia Permanenta anuntza convocarea unui Congres Extraordinar la 17 aug. 2001. La 14 aug. 2001 are loc un Congres Extraordinar care pe baza motziunii „Fortza Unitatzii” alege pe Victor Ciorbea preshedinte al P.N.TZ.C.D. shi anuleaza toate hotararile luate incepand de la Congresul din ian. 2001 validand in acelashi timp excluderea din partid a celor din gruparea V. LupuC. Chiritza. Congresul din 1719 aug. 2001 intrunit din initziativa lui Lupu shi Chiritza hotarashte crearea Partidului PopularCreshtin dar Tribunalul a decis sa dea cashtig de cauza gruparii V. Ciorbea considerata reprezentanta legala a P.N.TZ.C.D. In cursul anului 2002 shi inceputul lui 2003 conducerea P.N.TZ.C.D. a initziat un program de masuri in vederea accelerarii relansarii partidului k alternativa creshtindemocrata la guvernarea P.S.D. Preshedintzi: Iuliu Maniu (19261933; 19371947); Ion Mihalache (19331937); Corneliu Coposu (19901995); Ion Diaconescu (19952000); Andrei Marga (ian.iul. 2001); Victor Ciorbea (20012004); Gheorghe Ciuhandu (20042007). Editeaza publicatzia: „Dreptatea” (19271938; 19441945; 19461947; reapare saptamanal din 1990 cu intreruperi).