20 de definitzii pentru tzanc

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TZANC tzanci s. m. (Fam.; uneori depr.) Copilash baietzash. [Var.: (reg.) tzinc s. m.] Din magh. cenk.

TZANC tzanci s. m. (Fam.; uneori depr.) Copilash baietzash. [Var.: (reg.) tzinc s. m.] Din magh. cenk.

tzanc2 sm [At: PSALT. 109 / V: (reg) tzinc tzing / Pl: ~nci / E: ns cf mg cenk] 1 (Irg) Pui de animal salbatic. 2 (Irg) Pui de caine. 3 (Zlg; reg) Popandau (Citellus citellus). 4 (Zlg; reg; shic ~ulpamantului) Orbete (Spalax microphthalmus). 5 (Zlg; reg; ic) ~ulpamantului ~ de pamant Cartitza (Talpa europaea). 6 (Zlg; reg; ic) ~ulpamantului Rozator de culoare cenushiegalbuie cu corpul subtzire shi coada scurta Si: shuitza (Spermophilus citellus). 7 (Zlg; reg; iac) Harciog (Cricetus cricetus). 8 (Zlg; reg; iac) Marmota (Arctomys marmotta). 9 (Zlg; reg; iac) Jder (Martes martes). 10 (Zlg; reg; iac) SHoarece (Mus musculus). 11 (Zlg; reg; iac) SHoarece alb. 12 (Reg; iac) Animal fantastic imaginat k un caine care traieshte sub pamant shi care face rau mortzilor Si: catzelulpamantului. 13 (Reg; ie) A asculta ~ulpamantului A sta culcat cu urechea la pamant. 14 (Reg; iae) A dormi adanc. 15 (Reg; iae) A fi mort. 16 (Reg; ie) A umbla cand doarme ~ulpamantului A umbla in toiul noptzii. 17 (Irg) Caine de talie mica Si: cotei2 (1). 1819 (Fam; shdp) Copil (mic). 20 (Fam; pex) Fiu. 21 (Fam) Epitet pentru un om mic de statura. 22 (Fam; dep) Tanar fara experientza Si: tzangau (2).

TZANC ~ci m. 1) fam. Pui de caine; catzel. 2) depr. Copil de varsta mica. /cf. ung. cenk

TZINC2 s. m. v. tzanc.

TZINC tzinci s. m. 1. (Invechit shi popular) Puiul anumitor animale (mai ales puiul de ciine v. catzel). ◊ Compus: tzinculpamintului = catzelulpamintului v. catzel (3). 2. (Uneori cu sens depreciativ) Copil (mai ales baiat) mic; plod. La noi se uita curios mushcind dintrun mar un tzinc numai deo shchioapa. SADOVEANU O. VII 200. Peo mirtzoaga dintro gura de dasaga Atirnata de oblinc Fara scincet cu sfiala Iese negru la iveala Numai cit o portocala Un capshor mirat de tzinc. TOPIRCEANU P. O. 37. Un tzinc de vreo shapte ani un tzaran in miniatura scobora nishte capre devale. VLAHUTZA O. A. III 48. ◊ (Urmat de determinari aratind fiintza la care se refera) Da’ fratzi mai ai? Am. Iaca tzincul ista de sora. SADOVEANU O. VII 218.

TZINC s.m. (Mold.) Pui de animal. TZincilor de leu. DOSOFTEI PSALTIRE (1680) apud TEW. TZincii leului ranind. CANTEMIR DIVANUL apud TDRG; cf. DOSOFTEI VS apud TDRG. Variante: tzinc (CANTEMIR DIVANUL apud TDRG). Etimologie: magh. cenk. Vezi shi tzincshor tzinca. Cf. c a tz e l.

tzinc m. Mold. Tr. 1. catzelush; tzincul pamantului shuitz; 2. fam. prunc: un tzinc sa te inshele AL. [Ung. CENK broscoiu catzelush* baiat recrut].

tzinc shi (lit.) tzinc m. (ung. cenk catzel baĭetan recrut). Est. Iron. Copil mic prunc: ce cautzĭ cu tzincu pin multzimea asta? TZincu (saŭ catzelu) pamintuluĭ V. catzel. SHi fem. tzinca pl. e catzelutza. V. ghitan shi coplesh.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TZINC s. v. prashila progenitura pui shlitz.

TZINC s. pici prichindel pushti (reg.) pricolici (fam.) zgimboi (fig.) napirstoc. (Un ~ de vreo 5 ani.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tzinc (ci) s. m. 1. Pui de animal. 2. Copil tzingau. Var. tzinc. Mag. cenk (Cihac II 535; Tiktin). Der. tzinca (var. tzinca) s. f. (catzea); tzingau s. m. (flacauash baietan) cu suf. au (Philippide Principii 154; Graur 192; nu este probabila der. din tzig. tsikno „mic” propusa de Iordan Introducere in studiul l. rom. 419).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

tzanc tzanci s.m. (pop. shi fam.) 1. copilash baietzash. 2. pui de animal (salbatic sau de caine). 3. popandau. 4. orbete.

Intrare: tzanc
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tzanc
  • tzancul
  • tzancu‑
plural
  • tzanci
  • tzancii
genitiv-dativ singular
  • tzanc
  • tzancului
plural
  • tzanci
  • tzancilor
vocativ singular
  • tzancule
plural
  • tzancilor
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tzinc
  • tzincul
  • tzincu‑
plural
  • tzinci
  • tzincii
genitiv-dativ singular
  • tzinc
  • tzincului
plural
  • tzinci
  • tzincilor
vocativ singular
  • tzincule
plural
  • tzincilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

tzanc, tzancisubstantiv masculin

  • 1. familiar uneori depreciativ Baietzash, copilash, plod, pushti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La noi se uita curios mushcind dintrun mar un tzinc numai deo shchioapa. SADOVEANU O. VII 200. DLRLC
    • format_quote Peo mirtzoaga dintro gura de dasaga Atirnata de oblinc Fara scincet cu sfiala Iese negru la iveala Numai cit o portocala Un capshor mirat de tzinc. TOPIRCEANU P. O. 37. DLRLC
    • format_quote Un tzinc de vreo shapte ani un tzaran in miniatura scobora nishte capre devale. VLAHUTZA O. A. III 48. DLRLC
    • format_quote Da fratzi mai ai? – Am. Iaca tzincul ista de sora. SADOVEANU O. VII 218. DLRLC
  • 2. invechit popular Puiul anumitor animale (mai ales puiul de caine). DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.