12 definitzii pentru tulnic (s.n.)
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- specializate (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TÚLNIC tulnice s. n. Vechi instrument muzical popular de suflat asemanator cu buciumul folosit in Muntzii Apuseni; p. gener. bucium. Et. nec.
tulnic1 sn [At: (cca 16611665) ap. D. BOGDAN GL. 112 / V: (reg) ~nec / Pl: ~ice (reg) ~ici sm / E: nct] 1 Vechi instrument muzical popular de suflat in forma de tub conic lung aproximativ de 2 m facut din lemn sau din coaja de tei folosit pentru chemari semnale etc. Si: bucium. 2 (Reg; pex) Corn de vanatoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
tulnic2 sn [At: PAMFILE VAZD. 107 / Pl: ~ice / E: nct] (Buc) Vreme neguroasa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
TÚLNIC tulnice s. n. Vechi instrument muzical de suflat popular asemanator cu buciumul; p. gener. bucium. Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de laura_tache
- actziuni
TÚLNIC1 tulnice s. n. Instrument de suflat asemanator cu buciumul. Tulniceadinci Cheama la sfintele jocuri Pe naltele stinci. BENIUC V. 115. [Motzii] au nascocit tulnicul shi fluierul pentru ashi spune jalea inlocuind cuvintele. BOGZA TZ. 26. Veneau pacurarii cu tulnicen mini. COSHBUC P. II 204.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TÚLNIC1 tulnice s. n. Instrument de suflat asemanator cu buciumul.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
TÚLNIC ~ce n. inv. Instrument muzical popular de suflat asemanator cu buciumul confectzionat din coaja de tei sau de salcie shi folosit pentru semnale chemari etc. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
tulnic n. instrument de muzica obishnuit de Romanii din Muntzii apuseni ai Ardealului [Origina necunoscuta].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
1) túlnic n. pl. e (cp. cu bg. dulec ibric cu botu k tzeava dulica rit; rut. duló cimpoĭ; rus. duló gura de tun dúlínyĭ de gura de tun dúlĭce imbucatura de trompeta). Trans. Munt. Bucĭum: rasunetu plin al tulnicelor razboĭnice (Goga VR. 2 12 380).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
túlnic s. n. pl. túlnice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
túlnic s. n. pl. túlnice
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
tulnic v. bucium.
- sursa: DTM (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N2) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tulnic, tulnicesubstantiv neutru
- 1. Vechi instrument muzical popular de suflat asemanator cu buciumul folosit in Muntzii Apuseni. DEX '09 DLRLC
- Tulniceadinci Cheama la sfintele jocuri Pe naltele stinci. BENIUC V. 115. DLRLC
- [Motzii] au nascocit tulnicul shi fluierul pentru ashi spune jalea inlocuind cuvintele. BOGZA TZ. 26. DLRLC
- Veneau pacurarii cu tulnicen mini. COSHBUC P. II 204. DLRLC
- 1.1. Bucium. DEX '09sinonime: bucium
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09