4 definitzii pentru trifurca (3 trifurcheaza)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

trifurca vtr [At: DN3 / Pzi: ~furc / E: fr trifurquer] 12 A (se) impartzi in trei (k bratzele unei furci) Si: trifurcatzie (1).

TRIFURCÁ vb. refl. a se ramifica in trei ramuri directzii. (< fr. trifurquer)

trifurcá vb. refl. I A se impartzi in trei ◊ „Ajungand aici actziunea se trifurca. R.lit. 30 V 85 p. 21 (din fr. trifurquer; DN3)

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

trifurcá vb. ind. prez. 1 sg. tirfurchéz 3 sg. shi pl. trifurcheáza[1]

  1. Indicarea formei pentru pers. 1 sg. pare greshita definitziile din alte surse indica un sens unipersonal. — gall
Intrare: trifurca (3 trifurcheaza)
trifurca (3 trifurcheaza) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (V204)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trifurca
  • trifurcare
  • trifurcat
  • trifurcatu‑
  • trifurcand
  • trifurcandu‑
singular plural
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • trifurcheaza
(sa)
  • trifurcheze
  • trifurca
  • trifurca
  • trifurcase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • trifurcheaza
(sa)
  • trifurcheze
  • trifurcau
  • trifurcara
  • trifurcasera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)