TRIBÚNA tribune s. f. 1. Constructzie din lemn din beton din piatra etc. in forma de platforma sau cu gradene uneori acoperita de unde spectatorii pot asista la desfashurarea unei festivitatzi a unei parade a unei competitzii etc.; p. restr. fiecare dintre cele doua laturi lungi ale acestei constructzii (avand cea mai buna vizibilitate). 2. Platforma care sta cel ce vorbeshte in fatza publicului. Din fr. tribune.

tribuna sf [At: STAMATI D. / Pl: ~ne / E: fr tribune it tribuna] 1 Platforma inaltzata (fixa sau mobila) care stau oratorii in timpul expunerii discursului Si: estrada. 2 (Fig) Focar de raspandire a unei idei a unei teorii. 3 Constructzie din lemn din piatra din beton etc. cu mai multe randuri de banci ashezate in amfiteatru de unde spectatorii pot privi desfashurarea unor festivitatzi parade competitzii sportive etc. 4 (Prc) Fiecare dintre cele doua laturi lungi ale tribunei (3) care au vizibilitatea cea mai buna. 5 (Aht) Balcon situat deasupra navelor laterale ale unei biserici. 6 (Aht; is) ~na orgii Balcon rezervat orgii sau corului in biserica catolica sau reformata.

TRIBÚNA tribune s. f. 1. Constructzie din lemn din beton din piatra etc. de obicei cu mai multe randuri de banci ashezate in amfiteatru de unde spectatorii pot privi desfashurarea unei festivitatzi a unei parade a unei competitzii etc.; p. restr. fiecare dintre cele doua laturi lungi ale acestei constructzii (avand cea mai buna vizibilitate). 2. Loc inaltzat platforma estrada care sta cel ce vorbeshte in fatza publicului. Din fr. tribune.

TRIBÚNA tribune s. f. 1. Constructzie de lemn sau de piatra cu mai multe rinduri de banci ashezate in amfiteatru de unde se poate privi desfashurarea unor festivitatzi parade competitzii etc. Cu ocoluri lungi am ajuns in tribuna de linga mausoleul lui Lenin. STANCU U.R.S.S. 49. 2. Loc inaltzat care sta cel ce vorbeshte in fatza publicului. V. estrada. La tribuna decorata cu salcie shi steguletze sau perindat cred multzi oratori. SAHIA N. 20. Intro parte caci se urca oratorul la tribuna Fiecare se intreaba: oare ceo sa ne mai spuna? BELDICEANU P. 118. ♦ Fig. Focar de raspindire a unei idei a unei experientze. Blajul au fost o tribuna unde multe din capetenii parea a se lupta mai mult pentru un sistem scolastic. RUSSO S. 44.

TRIBÚNA s.f. 1. Estrada loc inaltzat de unde vorbesc oratorii. 2. Constructzie in forma de platforma de unde publicul sau un numar restrans de persoane pot asista la o sarbatorire la o demonstratzie etc. ♦ Constructzii anexe ale terenurilor de sport destinate spectatorilor. 3. Galerie situata deasupra navelor laterale ale unei biserici. [Pl. ne ni. / < fr. tribune cf. it. lat. med. tribuna].

TRIBÚNA s. f. 1. Estrada loc inaltzat de unde vorbesc oratorii ♦ (fig.) focar de raspandire a unor idei teorii etc. 2. Constructzie platforma de unde publicul sau un numar restrans de persoane pot asista la festivitate la o demonstratzie etc. ♦ constructzii anexe ale terenurilor de sport destinate spectatorilor. 3. Galerie deasupra navelor laterale ale unei biserici; empora. (cf. fr. tribune it. lat. tribuna)

TRIBÚNA ~e f. 1) Estrada sau loc inaltzat de unde un orator se adreseaza publicului. 2) Constructzie cu mai multe randuri de banci ashezate in amfiteatru de unde se poate urmari desfashurarea unei competitzii sportive sau a unei festivitatzi. 3) fig. Focar de difuzare in public a unor idei. /<fr. tribune it. tribuna

tribuna f. 1. loc inalt de unde vorbesc oratorii; 2. loc ridicat in interiorul unei biserici al unei sali publice.

*tribúna f. pl. e (fr. tribune d. it. tribuno tribun). Loc maĭ inalt (catedra) de unde vorbesc oratoriĭ. Stal saŭ loc maĭ inalt (bancĭ scaune) de unde se poate privi la o parada la alergarĭ sh. a.

tribúna s. f. g.d. art. tribúnei; pl. tribúne

tribúna s. f. g.d. art. tribúnei; pl. tribúne