6 definiții pentru trenuleț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRENULÉȚ, trenulețe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui tren; trenuț. – Tren + suf. -uleț.
trenuleț sn [At: DLR / Pl: ~e / E: tren + -uleț] 1-2 (Șhp) Trenuț (1-2). 3 Trenuț.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRENULÉȚ, trenulețe, s. n. Diminutiv al lui tren; trenuț. – Tren + suf. -uleț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
trenuléț s. n., pl. trenuléțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TRENULÉȚ s. trenuț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TRENULEȚ s. trenuț.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: trenuleț
trenuleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
trenuleț, trenulețesubstantiv neutru
- 1. Diminutiv al lui tren. DEX '09sinonime: trenuț
etimologie:
- Tren + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09