TRADÁ tradez vb. I. 1. Tranz. A inshela in mod voit shi perfid increderea cuiva savarshind acte care i sunt potrivnice pactizand cu dushmanul etc. ♦ A fi neloial fatza de cineva sau de ceva. ♦ A se abate de la o linie de conduita a dovedi inconsecventza fatza de o actziune de o idee etc. ♦ A comite o infidelitate in dragoste sau in casnicie; a inshela. 2. Tranz. (Despre facultatzi fizice sau psihice) A nu mai functziona (bine) cauzand dificultatzi. Memoria il tradeaza. 3. Tranz. shi refl. A (se) da pe fatza; a (se) da de gol. Din lat. tradere (dupa da).

trada [At: SAULESCU HR. I 202/1 / Pzi: ~dez 3 (inv) trada / E: lat tradere dupa da cf it tradire fr trahir] 12 vtr (Inv) A (se) da in stapanirea cuiva Si: a (se) preda. 3 vt A inshela in mod perfid increderea cuiva pactizand cu inamicul Si: a vinde. 4 vt A fi neloial fatza de cineva sau de ceva. 5 vt A divulga un secret un plan etc. Si: a vinde. 6 vt A comite o infidelitate in dragoste sau in casnicie Si: a inshela. 7 vt A se abate de la o linie de conduita de la o actziune idee. 8 vt (Subiectul este o facultate fizica sau psihica) A nu mai functziona (bine). 910 vtr (Fig) A (se) arata in adevarata lumina lasand sa se observe gandurile intentziile ascunse Si: a (se) da de gol a (se) da pe fatza. 11 vt (Fig) A vadi.

TRADÁ tradez vb. I. 1. Tranz. A inshela in mod voit shi perfid increderea cuiva savarshind acte care i sunt potrivnice pactizand cu dushmanul etc. ♦ A fi neloial fatza de cineva sau de ceva. ♦ A se abate de la o linie de conduita a dovedi inconsecventza fatza de o actziune de o idee etc. ♦ A comite o infidelitate in dragoste sau in casnicie; a inshela. 2. Tranz. (Despre facultatzi fizice sau psihice) A nu mai functziona (bine) cauzand dificultatzi. Memoria il tradeaza. 3. Tranz. shi refl. A (se) da pe fatza; a (se) da de gol. Din lat. tradere.

TRADÁ tradez vb. I. Tranz. 1. A inshela in mod perfid increderea cuiva savirshind acte care i sint potrivnice pactizind in mod interesat cu dushmanul; a fi neloial fatza de cineva sau de ceva; a vinde (3). Ashi trada patria. ▭ Sa se hotarasca ce sa faca cu orashul Clujului care de mai multe ori... tradase autoritatea imparateasca. BALCESCU O. II 271. ♦ A dovedi inconsecventza fatza de o idee un sentiment a parasi o actziune inceputa a se abate de la o linie de conduita. ♦ A comite o infidelitate in dragoste sau in casnicie; a inshela. Tu mai tradat pe mine?... Pe mine mai tradat? O! dumnezeu shtii bine Cit eu lam adorat. ALECSANDRI T. II 183. 2. A da pe fatza a divulga (un secret un plan etc.). ♦ Fig. A lasa sa se observe sentimentele gindurile intentziile cuiva; a da de gol. SHi na vorbit cu nimeni de pag Teotolinda... SHi nau tradato ochii nici zimbetul deschis Dar visul ah! iubirea te vinde mult in vis. COSHBUC P. II 199. ♦ (Cu privire la sentimente intentzii insushiri) A face evident a scoate la iveala; a vadi a arata. V. exprima. Fatza patrata a lui Toma coltzuroasa shi aspra dar simpatica placuta... trada un om hotarit dirz neshovaitor. V. ROM. februarie 1952 121. Un sentiment de rushine parca il oprea de a face cel mai mic gest care ar trada o urma de gelozie. BART E. 49. Un om jovial... tradeaza o sanatate morala. ANGHEL PR. 155. ♦ Refl. A se dezvalui a se descoperi prin imprudentza. Gindurile se tradau in privirile lor. BART E. 50. 3. Fig. (Despre facultatzi fizice sau psihice) A nu mai sluji a nu mai functziona (bine). Il tradeaza memoria.

A TRADÁ ~éz tranz. 1) (persoane interese cauze idealuri sentimente etc.) A abandona in mod perfid sau lash (trecand de partea adversa). ~ Patria. ~ prietenul. 2) fig. (despre facultatzi fizice sau psihice) A nu mai sluji k inainte diminuand k potentza; a da de sminteala. 3) fig. (persoane) A arata asha cum este in realitate; a da de gol; a destainui; a vadi. La tradat privirea. Vocea lui tradeaza nelinishte. /<lat. tradere

tradà v. 1. a inshela credintza cuiva a comite o perfidie: a trada pe un amic; 2. a descoperi un secret; 3. a nu ascunde a amagi: fortzele sale l’au tradat; 4. a descoperi din imprudentza ceea ce trebuia sa ramaie ascuns: s’a tradat. [Formatziune literara dupa lat. TRADERE].

tradáŭ v. tr. V. tradez.

*tradéz (rar tradáŭ) shi tradéz a tradá v. tr. (lat. trádere a preda a trada [trans dincolo shi dare a da]; it. tradire fr. trahir. V. cred perd vind). Predaŭ (Sec. 19. Rar). Vind ajut in ascuns dushmanilor patriiĭ orĭ societatziĭ din care face parte: Ĭuda la tradat pe Hristos. Fig. Parasesc: puterile laŭ tradat. Divulg: a trada un secret. Denot arat daŭ de gol: hiriĭala vorbeĭ la tradat k e Jidan. V. refl. Ma daŭ de gol: ipocritu s’a tradat.

tradá (a ~) vb. ind. prez. 3 tradeáza

tradá vb. ind. prez. 1 sg. tradéz 3 sg. shi pl. tradeáza

tradez.

TRADÁ vb. 1. ashi vinde (inv.) ashi haini ashi prodosi. (SHia ~ patria.) 2. v. inshela. 3. v. autodemasca. 4. (fig.) ashi descoperi (pop. fig.) ashi dezveli. (Ashi ~ intentziile.) 5. v. denota.

TRADÁ vb. v. preda.

TRADA vb. 1. ashi vinde (inv.) ashi haini ashi prodosi. (SHia ~ patria.) 2. a inshela (inv.) a vicleni (fam. fig.) a incornora. (SHia ~ nevasta.) 3. a se autodemasca a se demasca. (Sa ~ fara voie.) 4. (fig.) ashi descoperi (pop. fig.) ashi dezveli. (Ashi ~ intentziile.) 5. a arata a atesta a denota a indica a releva a vadi. (Proiectul intocmit ~ competentza autorului lui.)

trada vb. v. PREDA.

tradá (éz át) vb. A vinde pe cineva. Din lat. tradere (sec. XIX) dupa conjug. lui a da (cf. Pushcariu 1751; REW 8828). Der. tradator s. m. dupa it. traditore.