5 definiții pentru toiegel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TOIEGÉL, toiegele, s. n. Diminutiv al lui toiag. [Pr.: to-ie-] – Toiag + suf. -el.
TOIEGÉL, toiegele, s. n. Diminutiv al lui toiag. [Pr.: to-ie-] – Toiag + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
toiegel sn [At: LB / P: to-ie~ / Pl: ~e / E: toiag + -el] 1-2 (Pop; șhp) Toiag (1) (mic) Si: (pop) bastonaș, toieguț (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOIEGÉL, toiegele, s. n. Diminutiv al lui toiag. Aduse cu dînsa o furcă mică și un toiegel. ISPIRESCU, L. 67. Mă bate uncheșelu Tot cu toiegelu. TEODORESCU, P. P. 132.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
toiegél s. n., pl. toiegéle
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
toiegél s. n., pl. toiegéle
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: toiegel
toiegel substantiv neutru
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
toiegel, toiegelesubstantiv neutru
- 1. Diminutiv al lui toiag. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Aduse cu dînsa o furcă mică și un toiegel. ISPIRESCU, L. 67. DLRLC
- Mă bate uncheșelu Tot cu toiegelu. TEODORESCU, P. P. 132. DLRLC
-
etimologie:
- Toiag + sufix -el. DEX '98 DEX '09