tocitoare sf [At: CORESI EV. 144 / Pl: ~ori / E: toci⁴ + toare] 1 (Ivp) Vas mare de lemn in care se pun la fermentat strugurii fructele (zdrobite) in vederea fabricarii vinului sau a rachiului Si: cada (reg) zacatoare. 2 (irg) Vas de lemn in care se pune varza la murat. 3 (Reg) Vas in care se face saramura de peshte. 4 (Reg) Ciubar in care se oparesc albiturile.

TOCITOÁRE tocitori s. f. Vas mare de lemn in care se pun fructe pentru a fermenta in vederea fabricarii vinului rachiului etc. Pina una alta umplu gazdei doua tocitori cu bani. ISPIRESCU L. 280. Tocitorile sint ashezate frumos pe capatiie. Acum sa va vedem shi vinurile! ODOBESCU S. I 84.

TOCITOÁRE ~óri f. pop. 1) Vas mare de lemn in care se pun la fermentat fructele pentru tzuica. 2) pop. Urcior cu gura larga in care se aduce vin din pivnitza. /a toci + suf. ~toare

TOCITOARE s. f. (TZR Ban. Trans. SV) Cada zacatoare. B: Delva: Bute tocitoare albie putina. LEX. 55^r. C: Culease viia pamintului shi o arunca in tocitoarea cea mare. N. TEST. (1648). Tocsitore. AC 375. Etimologie: toci² + suf. toare. Vezi shi toci². Cf. c a d a.

tocitoare f. cada mare pentru strugurii sdrobitzi sau pentru acrirea verzei: tocitori de metal. [V. stocì].

tocitoáre f. pl. orĭ (d. a toci; vsl. točiti care avea shi intz. de „a tescui” pin invirtirea maniveleĭ la teasc. V. tocila). Mare cada (inalta de vreo doĭ metri cu o capacitate de 45 sute de decalitri) de tzinut poame care se storc orĭ vin orĭ rachiŭ. Se numeshte shi zacatoare budana shi badan.

tocitoáre s. f. g.d. art. tocitórii; pl. tocitóri

tocitoáre s. f. g.d. art. tocitórii; pl. tocitóri

TOCITOÁRE s. v. cada zacatoare.

tocitoare s. v. CADA. ZACATOARE.