10 definitzii pentru tiliacee
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
TILIACÉE tiliacee s. f.[1] (La pl.) Familie de plante lemnoase sau (rar) erbacee al caror tip este teiul (Tilia); (shi la sg.) planta care face parte din aceasta familie. ◊ (Adjectival) Planta tiliacee. [Pr.: lia] Din fr. tiliacée. corectata
- In original: s. n. incompatibil cu forma de singular. Intrucat forma cuvantului sa schimbat fatza de editzia 1998 presupunem k au omis sa schimbe shi genul. — cata
tiliacee sfp [At: COSTINESCU / P: ~lia~ / E: fr tiliacées] 1 Familie de plante dicotiledonate lemnoase (rareori erbacee) al caror tip este teiul (Tilia). 2 (Lsg) Arbore care face parte din familia tiliacee (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
TILIACÉE s.n.pl. Familie de plante dicotiledonate lemnoase rar erbacee avand k tip teiul; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. lia...cee sg. tiliaceu. / < fr. tiliacées].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
TILIACÉE s. n. pl. familie de plante dicotiledonate lemnoase rar erbacee: teiul. (< fr. tiliacées)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
TILIACÉU tiliacee s. n. (La pl.) Familie de plante lemnoase sau (rar) erbacee al caror tip este teiul (Tilia); (shi la sg.) planta care face parte din aceasta familie. ◊ (Adjectival) Planta tiliacee. [Pr.: lia] Din fr. tiliacées.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
TILIACÉU ÉE tiliacei ee adj. Care face parte din familia teiului. ♦ (Substantivat n.; la pl.) Familie de arbori al caror tip este teiul; (shi la sg.) arbore care face parte din aceasta familie. [Pr.: lia] Fr. tiliacées.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
TILIACÉU ~e n. 1) la pl. Familie de plante lemnoase (arbori arbushti) cu frunze cazatoare cu flori mici dispuse in inflorescentze ramificate shi cu fructe capsule sau nucule (reprezentant: teiul). 2) Planta din aceasta familie. [Sil. lia] /<fr. tiliacées
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
*tiliacéŭ ée adj. (lat. tiliáceus d. tilia teĭ). Bot. Din familia teĭuluĭ. S. f. pl. Plante din familia teĭuluĭ (de ex. juta).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!tiliacée s. f. art. tiliacéea g.d. tiliacée art. tiliacéei; pl. tiliacée art. tiliacéele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
tiliacéu adj. n. s. n. (sil. lia) f. tiliacée; pl. n. shi f. tiliacée
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
substantiv feminin (F142) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A103) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
tiliacee, tiliaceesubstantiv feminin
- 1. Familie de plante lemnoase sau (rar) erbacee al caror tip este teiul (Tilia). DEX '09 DN
- 1.1. Planta care face parte din aceasta familie. DEX '09 DN
- Planta tiliacee. DEX '09
-
-
etimologie:
- tiliacée DEX '09 DN