11 definitzii pentru ticalos (s.m.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TICALÓS OÁSA ticaloshi oase adj. s. m. shi f. 1. (Persoana) care comite fapte reprobabile; nemernic. 2. (Inv.) (Persoana) care se gaseshte intro stare jalnica; (om) vrednic de mila sarman nenorocit. Ticala (inv. „mizerie” et. nec.) + suf. os.

TICALÓS OÁSA ticaloshi oase adj. s. m. shi f. 1. (Persoana) care comite fapte reprobabile; nemernic. 2. (Inv.) (Persoana) care se gaseshte intro stare jalnica; (om) vrednic de mila sarman nenorocit. Ticala (inv. „mizerie” et. nec.) + suf. os.

ticalos ~oasa [At: CORESI EV. 6 / Pl: ~oshi ~oase / E: ticala + os] 12 smf a (Irg) (Persoana) care se afla intro stare (materiala sau morala) vrednica de plans Si: biet chinuit napastuit necajit nenorocit sarman (reg) ticait2 (78). 3 a (Irg; d. stari situatzii viatza) Plin de suferintza de lipsuri Si: jalnic nenorocit. 4 a (Irg) Cu aspect sarac urat Si: mizerabil saracios. 5 a (Irg; d. obiecte) in stare proasta Si: deteriorat (irg) ticaloshit (2). 6 a (Inv) Fara valoare Si: neinsemnat. 7 a (Ivr) Nesemnificativ in rezultate. 89 smf a (Irg) Ticait2 (56). 1011 smf a (Irg) (Persoana) care nu are putere Si: slab shubred. 1213 smf a (Persoana) care are un caracter josnic Si: infam marshav mizerabil nemernic netrebnic (pfm) parshiv (irg) ticait2 (11) (ivr) paganos ticaloshit (3). 14 a (D. manifestari actziuni ale oamenilor etc.) Vrednic de dispretz Si: detestabil infam josnic nedemn. 15 a (D. manifestari actziuni ale oamenilor etc.) Care exprima ticaloshie (2) Si: marshavie nerushinare. 16 a Care tradeaza senzualitate Si: insinuant provocator. 17 a (Fig; d. vreme) Urat.

TICALÓS OÁSA ticaloshi oase adj. 1. Care face fapte reprobabile; josnic prin manifestarile lui; nemernic pacatos mirshav. Vezi dumneata matusha cit i de ticaloasa lumea! SADOVEANU O. VIII 219. Satul de a face mereu de pomana meseria ticaloasa de martor mincinos ishi ceru seama de la stapin. ODOBESCU S. III 44. Sora ticaloasa sora pacatoasa Spune la tustrei Care moarte vrei? ALECSANDRI P. P. 117. ◊ Fig. E mai bine acasa decit prin toate ripile pe asemenea ticaloasa vreme. SADOVEANU O. VIII 199. ◊ (Substantivat) Il apuca deodata ura impotriva ticaloshilor cu care se inhaitase. DUMITRIU N. 216. A fost mare ticalos la viatza lui shi multe a facut pe nedrept. POPA V. 87. Ei lasa ticaloaselor k voi dobzala eu deacu nainte. CREANGA P. 12. 2. (Astazi rar) Care se gaseshte intro stare jalnica; vrednic de mila sarman nenorocit. Saraca de mine! Dar de unde sa va dau eu bani cind sint o ticaloasa vaduva! SADOVEANU D. P. 145. Mam deprins a tiri dupa mine o viatza ticaloasa. CREANGA P. 234. Fiintza ticaloasa ce sint! Adormeam pe nadejdea fagaduintzelor lui. NEGRUZZI S. I 52. ◊ (Adverbial) Din cind in cind pe drum incepea sa plinga inabushit ticalos parca mugea. DUMITRIU N. 58. ♦ (Rar despre obiecte concrete) Deteriorat uzat saracacios. Frumusetzile shi minunatziile ce vazura cei trei fratzi nascutzi intro coliba ticaloasa i facura sa ramiie cu gura cascata. POPESCU B. II 61.

TICALÓS ~oása (~óshi ~oáse) shi substantival (despre persoane) 1) Care este in stare sa comita fapte nedemne; netrebnic; abject; marshav; nemernic; josnic; infam. 2) Care se afla intro stare de plans; vrednic de mila; jalnic. /ticala + suf. ~os

ticalos a. shi m. 1. nenorocit; 2. mizerabil: om ticalos. [V. ticait].

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ticalós adj. m. s. m. pl. ticalóshi; adj. f. s. f. ticaloása pl. ticaloáse

ticalós adj. m. s. m. pl. ticalóshi; f. sg. ticaloása pl. ticaloáse

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TICALÓS adj. s. 1. adj. s. abject infam josnic mishel mizerabil marshav nedemn nelegiuit nemernic netrebnic (pop.) becisnic (inv. shi reg.) ticait (reg.) palavatic proclet (Ban.) bedash (inv.) faradelege vil (fig.) infect murdar. (Un om ~.) 2. adj. infam josnic mishel mishelesc mizerabil marshav nedemn nelegiuit nemernic netrebnic rushinos scelerat (livr.) ignobil sacrileg (inv. shi pop.) parshiv scarnav (Mold.) chiolhanos (inv.) blestematzesc faradelege scarbavnic scarbelnic scarbit verigash verigashos (fig.) murdar spurcat. (Fapta ~oasa.) 3. s. bandit nemernic talhar. (Un ~ de negustor.) 4. adj. s. afurisit blestemat cainos hain indracit rau (inv. shi pop.) pustiu (pop. shi fam.) pardalnic (pop.) impelitzat jurat (inv. shi reg.) urgisit (reg.) pricajit (Transilv.) sacret. (~ul de el!) 5. adj. mizerabil pacatos rau urat. (Era o vreme ~.)

TICALÓS adj. s. v. incapabil necapabil neputincios prapadit slabanog.

TICALOS adj. s. 1. adj. s. abject infam josnic mishel mizerabil mirshav nedemn nelegiuit nemernic netrebnic (pop.) becisnic (inv. shi reg.) ticait (reg.) palavatic proclet (Ban.) bedash (inv.) faradelege vil (fig.) infect murdar. (Un om ~.) 2. adj. infam josnic mishel mishelesc mizerabil mirshav nedemn nelegiuit nemernic netrebnic rushinos scelerat (livr.) ignobil sacrileg (inv. shi pop.) parshiv scirnav (Mold.) chiolhanos (inv.) blestematzesc faradelege scirbavnic scirbelnic scirbit verigash verigashos (fig.) murdar spurcat. (Fapta ~.) 3. s. bandit nemernic tilhar. (Un ~ de negustor.) 4. adj. s. afurisit blestemat ciinos hain indracit rau (inv. shi pop.) pustiu (pop. shi fam.) pirdalnic (pop.) impelitzat jurat (inv. shi reg.) urgisit (reg.) pricajit (Transilv.) sacret. (~ul de el!) 5. adj. mizerabil pacatos rau urit. (Era o vreme ~.)

ticalos adj. s. v. INCAPABIL. NECAPABIL. NEPUTINCIOS. PRAPADIT. SLABANOG.

Intrare: ticalos (s.m.)
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ticalos
  • ticalosul
  • ticalosu‑
plural
  • ticaloshi
  • ticaloshii
genitiv-dativ singular
  • ticalos
  • ticalosului
plural
  • ticaloshi
  • ticaloshilor
vocativ singular
  • ticalosule
plural
  • ticaloshilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ticalos, ticaloshisubstantiv masculin
ticaloasa, ticaloasesubstantiv feminin
ticalos, ticaloasaadjectiv

  • 1. (Persoana) care comite fapte reprobabile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vezi dumneata matusha cit i de ticaloasa lumea! SADOVEANU O. VIII 219. DLRLC
    • format_quote Satul de a face mereu de pomana meseria ticaloasa de martor mincinos ishi ceru seama de la stapin. ODOBESCU S. III 44. DLRLC
    • format_quote Sora ticaloasa sora pacatoasa Spune la tustrei Care moarte vrei? ALECSANDRI P. P. 117. DLRLC
    • format_quote figurat E mai bine acasa decit prin toate ripile pe asemenea ticaloasa vreme. SADOVEANU O. VIII 199. DLRLC
    • format_quote Il apuca deodata ura impotriva ticaloshilor cu care se inhaitase. DUMITRIU N. 216. DLRLC
    • format_quote A fost mare ticalos la viatza lui shi multe a facut pe nedrept. POPA V. 87. DLRLC
    • format_quote Ei lasa ticaloaselor k voi dobzala eu deacu nainte. CREANGA P. 12. DLRLC
  • 2. invechit (Persoana) care se gaseshte intro stare jalnica; (om) vrednic de mila sarman nenorocit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Saraca de mine! Dar de unde sa va dau eu bani cind sint o ticaloasa vaduva! SADOVEANU D. P. 145. DLRLC
    • format_quote Mam deprins a tiri dupa mine o viatza ticaloasa. CREANGA P. 234. DLRLC
    • format_quote Fiintza ticaloasa ce sint! Adormeam pe nadejdea fagaduintzelor lui. NEGRUZZI S. I 52. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Din cind in cind pe drum incepea sa plinga inabushit ticalos parca mugea. DUMITRIU N. 58. DLRLC
    • 2.1. rar Despre obiecte concrete: deteriorat, saracacios, uzat. DLRLC
      • format_quote Frumusetzile shi minunatziile ce vazura cei trei fratzi nascutzi intro coliba ticaloasa i facura sa ramiie cu gura cascata. POPESCU B. II 61. DLRLC
etimologie:
  • Ticala (invechit „mizerie” etimologie necunoscuta) + sufix os. DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.