8 definiții pentru ticăloșenie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TICĂLOȘÉNIE, ticăloșenii, s. f. (Rar) Ticăloșie (1). – Ticălos + suf. -enie.
ticăloșenie sf [At: ARDELEANU, D. 188 / Pl: ~ii / E: ticălos + -enie] (Rar) 1-2 Ticăloșie (2-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TICĂLOȘENÍE, ticăloșenii, s. f. (Rar) Ticăloșie (1). – Ticălos + suf. -enie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
TICĂLOȘÉNIE, ticăloșenii, s. f. (Rar) Ticăloșie (2). Mă spălase de ticăloșenia ce mă frămîntase. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 207.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TICĂLOȘÉNIE ~i f. rar v. TICĂLOȘIE. /ticălos + suf. ~enie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ticăloșíe f. Starea saŭ defectu omuluĭ ticălos: mare ticăloșie pe eĭ, pe casa asta!. – Și -énie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ticăloșénie (rar) (-ni-e) s. f., art. ticăloșénia (-ni-a), g.-d. art. ticăloșéniei; pl. ticăloșénii, art. ticăloșéniile (-ni-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ticăloșénie s. f. (sil. -ni-e), art. ticăloșénia (sil. -ni-a), g.-d. art. ticăloșéniei; pl. ticăloșénii, art. ticăloșéniile (sil. -ni-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ni-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ticăloșenie, ticăloșeniisubstantiv feminin
-
- Mă spălase de ticăloșenia ce mă frămîntase. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 207. DLRLC
-
etimologie:
- Ticălos + sufix -enie. DEX '98 DEX '09