opțiuni
  • info

13 definiții pentru teișor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEIȘÓR, teișori, s. m. 1. Diminutiv al lui tei; teiuleț. 2. Arbust din familia rozaceelor, cu flori mari, galbene-aurii, cultivat ca plantă ornamentală; trandafir galben (Kerria japonica). 3. (Bot.) Pristolnic. [Pr.: te-i-] – Tei + suf. -ișor.

teișor sm [At: NEGRUZZI, S. II, 293 / P: te-i~ / Pl: ~i / E: tei + -(i)șor] 1-6 (Pop; șhp) Tei (1-3) (mic) Si: (pop) teiuleț (1-6). 7 (Reg) Arbust din familia rozaceelor, cu flori mari, galbene-aurii, cultivat ca plantă ornamentală Si: trandafir-galben (Kerria-japonica). 8 (Bot; reg) Aglică (Filipendula vulgaris). 9 (Bot; reg) Cununiță (29) (Spiraea ulmifolia). 10 (Bot; reg) Taulă1 (1) (Spiraea crenata). 11 (Bot; reg) Crețușcă (1) (Filipendula ulmaria). 12 (Bot; reg) Pristolnic1 (Abutillon theophrasti). 13 (Bot; reg) Strașnic (Asplenium trichomanes). 14 (Reg) Buruiană de baltă, având tulpina înaltă, cu ramuri și frunze mari.

TEIȘÓR, teișori, s. m. 1. Diminutiv al lui tei; teiuleț. 2. Arbust din familia rozaceelor, cu flori mari, galbene-aurii, cultivat ca plantă ornamentală; trandafir galben (Kerria japonica). 3. (Bot.) Pristolnic. [Pr.: te-i-] – Tei + suf. -ișor.

TEIȘÓR, teișori, s. m. 1. Diminutiv al lui tei. Otrăvitorul șerpe, văzînd p-un teișor O matcă de albine, Ca un lingușitor începe să îi spuie. NEGRUZZI, S. II 293. Frunză verde teișor... Am avut un puișor. ȘEZ. XXIII 70. 2. Arbust din familia rozaceelor, cu flori mari de culoare galbenă-aurie, cultivat la noi ca plantă ornamentală (Kerria japonica).

TEIȘÓR ~i m. (diminutiv de la tei) Arbust decorativ, cu flori galbene-portocalii; trandafir-galben. /tei + suf. ~ișor

teișor m. Bot. Mold. aglică (ale cării flori sunt albe ca ale teiului).

teișór m. (dim. d. teĭ). Est. Aglică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

teișór s. m., pl. teișóri

teișór s. m., pl. teișóri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TEIȘÓR s. (BOT.) 1. teiuleț. 2. (Abutilon theophrasti) pristolnic, (reg.) crucea-pâinii, floarea-crucii. 3. (Kerria japonica) (reg.) trandafir-galben.

TEIȘÓR s. v. aglică, cununiță, strașnic, taulă.

TEIȘOR s. (BOT.) 1. teiuleț. 2. (Abutilon theophrasti) pristolnic, (reg.) crucea-pîinii, floarea-crucii. 3. (Kerria japonica) (reg.) trandafir-galben.

teișor s. v. AGLICĂ. CUNUNIȚĂ. STRAȘNIC. TAULĂ.

Intrare: teișor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teișor
  • teișorul
  • teișoru‑
plural
  • teișori
  • teișorii
genitiv-dativ singular
  • teișor
  • teișorului
plural
  • teișori
  • teișorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

teișor, teișorisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui tei. DEX '09 DLRLC
    sinonime: teiuleț
    • format_quote Otrăvitorul șerpe, văzînd p-un teișor O matcă de albine, Ca un lingușitor începe să îi spuie. NEGRUZZI, S. II 293. DLRLC
    • format_quote Frunză verde teișor... Am avut un puișor. ȘEZ. XXIII 70. DLRLC
  • 2. Arbust din familia rozaceelor, cu flori mari, galbene-aurii, cultivat ca plantă ornamentală; trandafir galben (Kerria japonica). DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. botanică Pristolnic. DEX '09 DEX '98
    sinonime: pristolnic
etimologie:
  • Tei + sufix -ișor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.