techergheu sm [At: BENIUC, M. C. I, 44 / V: (reg) ~cărgău, ~rgău, tichirgău, ticordău / Pl: -ei / E: mg tekergö] (Trs; Mar) 1 Om de nimic Si: derbedeu. 2 (Îlv) A umbla ~ A hoinări.

TECHERGHÉU s. v. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură.

techergheu s. v. DERBEDEU. LEPĂDĂTURĂ. LICHEA. NETREBNIC. PUȘLAMA. SCÎRNĂVIE. SECĂTURĂ.

techerghéu, techerghei, s.m. – (reg.) 1. Derbedeu. 2. Șmecher: „C-o zinit unu’ din lume, / Techergheu și mare câne” (Bilțiu, 2006: 74). 3. Prăpădit. (Trans., Maram.). – Din magh. tekergö „vagabond” (MDA).

techerghéu, -i, s.m. – 1. Derbedeu. 2. Șmecher. 3. Prăpădit. Atestat în Trans. și Maram. – Din magh. tekergö (MDA).