TARLA tarle s. f. 1. Loc neimprejmuit shi neacoperit unde se odihnesc vitele sau oile in timpul pashunatului; p. ext. stana cu toate dependintzele ei. 2. Turma de oi. Cf. sb. trlo.

tarla² sf vz tarla

tarla¹ sf [At: ZILOT CRON. 83 / Pl: ~le / E: ns cf bg търло търла tt tyrlau] 1 (Reg) Stana. 2 (Reg) Loc unde a fost sau este ashezata o stana cu toate dependintzele ei. 3 (Reg) Loc (ingradit) pe camp unde stau oile sau vitele (in timpul iernii). 4 (Reg) Loc (imprejmuit shi) neacoperit unde se aduna shi se odihnesc oile sau vitele. 5 (Reg) Despartzitura amenajata pentru oile care fata sau pentru manzari miei etc. 6 (Reg) Partea unde se adapostesc oile sau caprele tzinute acasa. 7 (Reg) Loc unde pashuneaza oile. 8 (Reg) Turma (1) de oi. 9 (Reg; pan; gmtz; is) ~ grea Casa cu multzi copii. 10 (Reg; fig; dep; shis ~la satului) Femeie desfranata. 11 (Reg) Asociatzie de mai multzi pastori. 12 (Reg) Loc ingrashat gunoit de oi. 13 (Reg; pre) Balegar de oi sau de vite. 14 (Reg) Gospodarie cuprinzand curtea shi casa unui om de la tzara. 15 (Reg; pex) Sat mic de curand intemeiat. 16 (Inv) Ashezare provizorie pe o moshie straina pentru a face plugarie sau pentru a vara cu oile. 17 (Reg) Ogrinji¹.

TARLA tarle s. f. 1. Loc neimprejmuit shi neacoperit unde se odihnesc vitele sau oile in timpul pashunatului; p. ext. stana cu toate dependintzele ei. 2. Turma de oi. Cf. scr. trlo.

TARLA ~e f. 1) Constructzie primitiva in afara satului unde se adapostesc oile shi ciobanii vara shi unde se prepara produsele din lapte de oaie; stana; oierie. 2) Loc unde se afla aceasta constructzie. 3) Grup mare de oi. [Sil. tarla] /cf. sb. trlo bulg. tralo

tarla f. 1. loc de iernat pentru vite cu bordeie pentru pazitori; 2. ashezare provizorie pe o moshie straina pentru a face plugarie sau pentru a vara cu oile. [Serb. TRLO locul unde se tzin vitele iarna].

TÍRLA tirle s. f. Loc neimprejmuit shi neacoperit unde se aduna shi se odihnesc vitele aflate la pashune; p. ext. stina cu toate dependintzele ei. Pe malul inverzit al Dobrogei se aprindeau focuri; iar din balta veneau strigatele vacarilor careshi indemnau boii in tirla. DUNAREANU CH. 148. Scoboara degraba ciobanul La tirla cu oile lui. COSHBUC P. I 293. Tirle de oi se zaresc pe sub poalele codrilor mori shi herastraie dea lungul apelor. VLAHUTZA O. A. II 143.

1) tírla f. pl. e (bg. tŭrlo sirb. trlo id. V. tor). Odaĭe cishla perdea ingraditura de vara p. oĭ la cimp. Locu unde se odihnesc oile dupa muls. Locu stineĭ cu toate dependentzele eĭ (GrS. 6 245). V. cĭopor.

2) tírla shi túrla f. pl. e (d. tirla 1 adica „putoare”). Nord. Triv. Tirfa fleoartza.

tarla s. f. g.d. art. tarlei; pl. tarle

tarla s. f. g.d. art. tarlei; pl. tarle

TARLA s. v. stana.

TARLA s. v. staul.

TIRLA s. stina (rar) oierie (reg.) bacie casharie coliba mandra mutare odalic salash (prin Transilv. Ban. shi vestul Munt.) staul.

tirla s. v. STAUL.

tirla (le) s. f. Stina ocol de vite. Megl. torla. Sl. cf. bg. tarlo sb. trlo cr. tèrlo (Miklosich Slaw. Elem. 49; Cihac II 412). Der. tirlash s. m. (coproprietar al unei stine) cf. GS VI 43; tirli vb. (ashi asheza tirla intrun anumit loc; a zabovi cu turma intrun anumit loc); tirlishte s. f. (loc in care mai inainte a fost o tirla) cf. bg. tarlište.

tarla tarle (tirla) s.f. Suprafatza imprejmuita pentru adapostul oilor; staul (Dancush 1986): „Ma duc in tarla nui nimic. SHi daca ziu din tarla vad k shede un om (...) cu clopu’ radicat shi nu zace nici tzatz” (BiltziuDancush 2005: 126). ♦ (onom.) Tarlea Tarle Tarleac nume de familie (40 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Cf. srb. trlo „locul unde se tzin vitele iarna” (SHaineanu Scriban; Miklosich Cihac cf. DER; DEX).

tarla e (tirla) s.f. Suprafatza imprejmuita pentru adapostul oilor; staul (Dancush 1986). Cf. srb. trlo.

tarla tarle s. f. v. tarlan.

neam de tarla expr. peior. (om) badaran mitocan prost crescut.