4 definitzii pentru taratoare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
tiritór oáre adj. Zool. Care se tirashte reptil: sharpele e un animal tiritor. Bot. Care se tirashte saŭ se agatza: cucurbitaceeles plante tiritoare. Fig. Josnic prea umilit: om caracter tiritor. S. f. pl. orĭ. Trandavaĭ. S. n. pl. saŭ f. pl. Animale orĭ plante tiritoare.
trandaváĭ n. pl. ĭe. Cov. Prut. Prostovol. La Ant. trandadáĭe pl. aĭ plasa (numita shi tiritoare) care se tirashte pe fundu apeĭ k sa prinda cega.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
TARATOÁRE s. (PESCUIT) (rar) trandadaie. (Cu ~ se pescuieshte cega.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
TIRITOARE s. (PESCUIT) (reg.) trandadaie. (Cu ~ se pescuieshte cega.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Intrare: taratoare
taratoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||