TALPÍG (1 2) talpige s. n. (3 4) talpigi s. m. 1. S. n. Fiecare dintre pedalele de la razboiul de tzesut cu ajutorul carora se schimba itzele. 2. S. n. Fiecare dintre cele doua suporturi laterale curbate cu care sunt prevazute unele scaune fara picioare. ♦ Fiecare dintre talpile unei sanii. ♦ Bucata de lemn sau de piatra care se fixeaza sub stalpii unei galerii de mina pentru a impiedica patrunderea stalpilor in talpa galeriei. 3. S. m. Incaltzaminte rudimentara alcatuita dintro talpa de lemn shi o bareta de piele petrecuta pe deasupra labei piciorului. 4. S. m. SHoseta foarte scurta de dama care acopera numai laba piciorului. [Var.: talpíc s. m. s. n. talpík s. f.] Talpa + suf. ig.

talpig [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~ic tel~ snm ~ik ~ice ~a sf telpici tulpici ssp / Pl: ~ige (reg) ~uri sn ~igi sm / E: talpa + ig] (Reg) 1 sn Fiecare dintre pedalele de la razboiul de tzesut cu ajutorul carora se schimba itzele Si: (reg) calcator iapa maiutz piciorong podnog schimbator scandureaua talpau talpel talpete (3) talpetz (3) talpigei (1) talpish (1) talpitza (3) talpoi (12). 2 sn Pedala de la scaunoaie care dulgherul apasa cu piciorul pentru a fixa lemnul de cioplit. 3 sn Scobitura facuta in trunchiul² (1) unui copac. 4 sn Instrument de lemn cu pedala folosit la pescuit pentru a starni peshtii shi ai alunga spre plasa. 5 sn Fiecare dintre talpile unei sanii Si: (reg) talpish (2) talpoi (13). 6 sn Sanie formata dintrun „molid ingemanat” care se transporta mortul la cimitir. 7 sn Patina de lemn. 8 sn Fiecare dintre cele doua suporturi laterale curbate cu care sunt prevazute unele scaune in loc de picioare. 9 sn Grinda de lemn care se pune la temelia unor case. 10 sn Bucata de lemn sau de piatra care se fixeaza sub stalpii unei galerii de mina pentru a impiedica patrunderea lor in talpa galeriei. 11 sn (Teh) Suportul unui aparat. 12 sm Incaltzaminte rudimentara alcatuita dintro talpa (49) de lemn cu o bareta de piele Si: (reg) talpar (3). 13 sm Bucata de piele cu care se carpesc opincile Si: (reg) potlog. 14 sf (If talpiga) Fashie de panza cusuta in partea de jos la cioareci sau la indispensabili care se fixeaza sub talpa piciorului. 15 sm Laba piciorului. 16 sm (Pex) Calapod pentru incaltzaminte. 17 sm (if talpici) SHosete care acopera laba piciorului.

TALPÍG (1 2) talpige s. n. (3 4) talpigi s. m. 1. S. n. Fiecare dintre pedalele de la razboiul de tzesut cu ajutorul carora se schimba itzele. 2. S. n. Fiecare dintre cele doua suporturi laterale curbate cu care sunt prevazute unele scaune fara picioare. ♦ Fiecare dintre talpile unei sanii. ♦ Bucata de lemn sau de piatra care se fixeaza sub stalpii unei galerii de mina pentru a impiedica patrunderea stalpilor in talpa galeriei. 3. S. m. Incaltzaminte rudimentara alcatuita dintro talpa de lemn shi o bareta de piele petrecuta pe deasupra labei piciorului. 4. S. m. SHoseta foarte scurta de dama care acopera numai laba piciorului. [Var.: talpíc s. m. shi n. talpík s. f.] Talpa + suf. ig.

TALPÍG (1 2 3) talpige s. n. (4) talpigi s. m. (SHi in forma talpic) 1. Fiecare din cele doua pedale de la razboiul de tzesut cu ajutorul carora se schimba itzele; iapa. Deai shti calca pe talpig Cum shti cata la voinic. MARIAN S. 68. Miemi trebui tzesatoare Fata tai scurtan picioare Nu ajunge la talpige De nu ioi pune cirlige. JARNÍKBIRSEANU D. 435. 2. (Rar) Fiecare din cele doua suporturi laterale curbate cu care sint prevazute unele scaune care nu au picioare. Se legana in scaunul ei pe talpige. GALAN Z. R. 180. ♦ Bucata de lemn sau de piatra care se fixeaza sub stilpii unei galerii de mina pentru a impiedica patrunderea lor in talpa galeriei. 3. Fiecare dintre talpile unei sanii. Pe cind i lucra talpicele eu nerabdator il zoream. BRATESCUVOINESHTI I. 89. 4. Incaltzaminte rudimentara alcatuita dintro talpa de lemn shi o bareta de piele care se petrece pe deasupra labei piciorului. [Turcoaicele] sau inaltzat din talpigii lor lunginduse in shalvarii de stamba roshie. SADOVEANU O. L. 140. Variante: talpíc s. n. talpík (PAMFILE I. C. 276) s. f.

TALPÍG² ~ge n. 1) Fiecare dintre pedalele unui razboi de tzesut cu ajutorul carora se ridica shi se coboara itzele. 2) Fiecare dintre talpile unei sanii. /talpa + suf. ~ig

TALPÍC s. m. s. n. v. talpig.

talpic smn vz talpig

talpik sf vz talpig

TALPÍC s. m. shi. n. v. talpig.

TALPÍC s. n. v. talpig.

talpík shi íga f. pl. ĭ (dim. d. talpa). Pedala pĭesa de apesat cu talpa la o mashina (de ex. la razboĭu de tzesut la scaunoaĭe la piano sh.a.). Skiŭ lunga talpa de lemn p. patinat. V. potnog.

talpíg² (pedala la razboiul de tzesut talpa la sanie) s. n. pl. talpíge

talpíg (pedala la razboiul de tzesut talpa la sanie) s. n. pl. talpíge

TALPÍG s. v. nasalie pedala potlog scalceaza.

TALPÍG s. 1. v. talpa. 2. iapa schimbator (reg.) calcator maiutz piciorog potnog scandurea talpau talpel talpete talpish talpitza. (~ la razboiul de tzesut.) 3. pedala (reg.) scandureana. (~ la razboiul de tzesut.)

TALPIG s. (TEHN.) 1. talpa (rar) patina (pop.) falcea (reg.) talpetz (Olt. shi Munt.) plaz. (~ la sanie.) 2. iapa schimbator (reg.) calcator maiutz piciorog potnog scindurea talpau talpel talpete talpish talpitza. (~ la razboiul de tzesut.) 3. pedala (reg.) scindureana. (~ la razboiul de tzesut.)

talpig s. v. NASALIE. PEDALA. POTLOG. SCILCEAZA.

talpiga s. v. CALCATOR. TALPA.