TABLÉTĂ, tablete, s. f. 1. Preparat farmaceutic de formă plată, rotundă sau pătrată; pastilă, pilulă, bulin. ♦ Preparat alimentar dulce, solid, prezentat în mici plăcuțe de formă dreptunghiulară. 2. (Rar) Caiet de note, de însemnări. 3. Specie publicistică de mici dimensiuni, de obicei pe o temă de actualitate și cu accente pamfletare. – Din fr. tablette.

TABLÉTĂ, tablete, s. f. 1. Preparat farmaceutic în formă de disc mic; pastilă, pilulă, bulin. ♦ Preparat alimentar dulce, solid, prezentat în mici plăcuțe în formă dreptunghiulară. 2. (Rar) Caiet de note, de însemnări. 3. Articol publicistic de mici dimensiuni, de obicei pe o temă de actualitate și adesea ca formă a pamfletului literar. – Din fr. tablette.

TABLÉTĂ, tablete, s. f. 1. Preparat farmaceutic care se prezintă sub formă plată, rotundă sau pătrată; pastilă. 2. Preparat dulce, presat în formă de placă. Tabletă de ciocolată. 3. (Învechit și arhaizant; mai ales la pl.) Caiet de note, însemnări, amintiri. Sînt nevoit, în această țară, să încep niște tablete nouă; e vădit că am de însemnat fapte vrednice de amintire. SADOVEANU, Z. C. 23.

TABLÉTĂ s.f. 1. Preparat farmaceutic în formă de disc mic; pastilă. 2. Pastă alimentară uscată, în formă de placă. 3. (Ant.) Placă cerată pentru scris. 4. Variantă a articolului publicistic, înrudită cu pamfletul, care se caracterizează printr-o maximă comprimare, incisivitate, forță caracterizatoare și expresivitate, cultivat în literatura noastră de T. Arghezi și Geo Bogza; bilet. [< fr. tablette].

TABLÉTĂ s. f. 1. (ant.) placă ceramică pentru scris. 2. pastilă (1) de consistență dură. 3. preparat alimentar uscat de formă plată. 4. (inform.) dispozitiv pentru introducerea manuală a imaginilor grafice în terminal de către utilizator. 5. specie publicistică înrudită cu pamfletul, caracterizată printr-o maximă comprimare, incisivitate și expresivitate; bilet. 6. șervețel bordat plasat sub bibelouri sau pe tăvile de servit cafea, dulceață etc. (< fr. tablette)

tablétă s. f. ♦ 1. Articol (de gazetă) foarte scurt ◊ „M.J. a încredințat Editurii Eminescu volumul de poezii «Arena» [...] cu o tabletă prefață de Geo Bogza.” R.lit. 25 IV 74 p. 2. ◊ „Mai puțin întâlnit până acum, Fănuș Neagu e redutabil și-n tableta-poem [...]” Săpt. 21 IV 77 p. 3. ♦ 2. în sint. s. tabletă de prospețime Preparat contra mucegaiului ◊ „Prin descompunerea lor treptată, tabletele emană o cantitate mică de gaz cu conținut de sulf, care protejează legumele și fructele proaspete împotriva mucegaiului. Potrivit noii metode de depozitare, «tabletele de prospețime» se introduc în lăzile cu legume sau fructe, care se așază în încăperi frigorifice.” Sc. 11 V 78 p. 3 (formal din fr. tablette; DN – alte sensuri, DEX, DN3, sensul 1)

TABLÉTĂ ~e f. 1) Preparat farmaceutic, dozat, solid, de forma unui disc mic, care se administrează pe cale bucală; pilulă; pastilă; comprimat. 2) Preparat alimentar dulce, solid, în formă de placă dreptunghiulară. ~ de ciocolată. 3) Articol publicistic de dimensiuni mici care tratează probleme de actualitate. [Sil. ta-ble-] /<fr. tablette

tablétă (ta-ble-) s. f., g.-d. art. tablétei; pl. tabléte

tablétă s. f. (sil. -ble-), pl. tabléte

TABLÉTĂ s. v. pilulă.

TABLETĂ s. (FARM.) bulin, cașetă, comprimat, pastilă, pilulă, (pop.) hap, nasture, (reg.) bumb. (O ~ împotriva nevralgiei.)