TAU² TA tai tale pron. pos. adj. pos. I. Pron. pos. (Precedat de art. „al” „a” „ai” „ale”) inlocuieshte numele obiectului posedat shi numele celui caruia i se adreseaza vorbitorul. A ta e cartea. ♦ (La pl.) Preocuparile deprinderile opiniile etc. persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. ◊ (In legatura cu verbe k „a ramane” „a fi” etc.) Pea ta = asha cum vrei tu cum doreshti tu. ♦ (Pop.; la m. sau f.) Sotzul sau sotzia persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. ♦ (La m. pl.) Familia de care tzine persoana careia i se adreseaza vorbitorul; rudele prietenii partizanii ei. Nutzi dau voie ai tai sa vii. ♦ (La m. sau f. sg.) Lucrurile personale proprietatea avutul persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. II. Adj. pos. (Precedat de art. „al” „a” „ai” „ale” cand sta inaintea substantivului nearticulat sau cand este separat de substantiv prin alt cuvant) 1. Care este al celui caruia i se adreseaza vorbitorul indicand posesiunea (casa ta) apartenentza (tzara ta) dependentza in legatura cu termeni care denumesc persoane considerate in raportul lor fatza de persoana careia i se adreseaza vorbitorul (fratzii tai). 2. (Cu valoare subiectiva) Calatoria ta va fi grea. 3. (Cu valoare obiectiva) Grija ta no poarta nimeni. ♦ (Precedat de cuvinte cu valoare prepozitzionala) Impotriva ta. Lat. tuus tua.

tau¹ ta [At: COD. VOR 78/8 / V: (reg) ta tea teu tou pps aps ~sh pps / Pl: tai tale (reg) tei tele tale / E: ml tuus tua] 1 pps (Precedat de art. „al” a„ ”ai„ ”ale") inlocuieshte numele obiectului posedat shi numele celui caruia i se adreseaza vorbitorul A ta este cartea. 2 pps (Fam; ie) A ramane (sau a fi) pea ta A fi dupa dorintza sau parerea persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. 3 pps (Pop; in imprecatzii; ie) Al tau e dracul Te ia dracul. 4 pps (Pop; lsg m) Sotzul persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. 5 pps (Pop; lsg f) Sotzia persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. 6 pps (Fam; lpl m) Cei apropiatzi (parintzii familia rudele prietenii adeptzii) persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. 7 pps (Lsg) Ceea ce apartzine (lucrurile personale proprietatea avutul) persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. 8 pps (Lpl f) Ceea ce i este caracteristic (preocuparile obiceiurile deprinderile etc.) persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. 9 aps Care este in posesia celui caruia i se adreseaza vorbitorul (Casa ta). 10 aps Care apartzine persoanei careia i se adreseaza vorbitorul (Parul tau). 11 aps Atribuie persoanei careia i se adreseaza vorbitorul facultatzi insushiri fapte (Bunatatea ta). 12 aps (Is) Maria ta luminatzia ta sfintzia ta etc. Atribuie o calitate superlativa constituind totodata termeni de reverentza. 13 aps (Precedat de prepozitzii sau locutziuni prepozitzionale care cer cazul G) Impotriva ta. 14 aps Care este in raport de rudenie de prietenie etc. cu persoana careia i se adreseaza vorbitorul (Fratele tau). 15 aps (Fam; irn) Care are legatura cu persoana careia i se adreseaza vorbitorul (Meshterul asta al tau na mai venit.) 16 aps (In legatura cu numele de colectivitatzi de tzinuturi) Caruia i apartzine persoana careia se adreseaza vorbitorul (Natzia ta). 17 aps (Cu valoare subiectiva) Care este spus indeplinit savarshit de persoana careia i se adreseaza vorbitorul. 18 aps (Cu valoare obiectiva) Care este obiectul asupra caruia se exercita actziunea verbului in calitate de persoana careia i se adreseaza vorbitorul (In ajutorul tau).

TAU² TA tai tale pron. pos. adj. pos. I. Pron. pos. (Precedat de art. „al” „a” „ai” „ale”) Inlocuieshte numele obiectului posedat shi numele celui caruia i se adreseaza vorbitorul. A ta e cartea. ♦ (La pl.) Preocuparile deprinderile opiniile etc. persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. ◊ (In legatura cu verbe k „a ramane” „a fi” etc.) Pea ta = asha cum vrei tu cum doreshti tu. ♦ (Pop.; la m. sau f.) Sotzul sau sotzia persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. ♦ (La m. pl.) Familia de care tzine persoana careia i se adreseaza vorbitorul; rudele prietenii partizanii ei. Nutzi dau voie ai tai sa vii. ♦ (La m. sau f. sg.) Lucrurile personale proprietatea avutul persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. II. Adj. pos. (Precedat de art. „al” „a” „ai” „ale” cand sta inaintea substantivului nearticulat sau cand este separat de substantiv prin alt cuvant). 1. Care este al celui caruia i se adreseaza vorbitorul indicand posesiunea (casa ta) apartenentza (tzara ta) dependentza in legatura cu termeni care denumesc persoane considerate in raportul lor fatza de persoana careia i se adreseaza vorbitorul (fratzii tai). 2. (Cu valoare subiectiva) Calatoria ta va fi grea. 3. (Cu valoare obiectiva) Grija ta no poarta nimeni. ♦ (Precedat de cuvinte cu valoare prepozitzionala) Impotriva ta. Lat. tuus tua.

TAU² TA tai tale adj. shi pron. pos. (Precedat de art. «al» «a» «ai» «ale» cind e pronume cind sta k adjectiv inaintea substantivului cind se afla pe linga un substantiv nearticulat sau este separat de substantiv prin alt cuvint) 1. (Indica posesiunea) Care apartzine persoanei careia i se adreseaza vorbitorul; de care aceasta persoana este legata printro relatzie de proprietate: a) (adjectiv) Vinul de la Pihneshti numai eu il beau cind poposesc in casa ta. SADOVEANU N. P. 229. K in camara ta sa vin Sa te privesc deaproape Am coborit cual meu senin SHi mam nascut din ape. EMINESCU O. I 170; b) (pronume) Sa inchinam shi sa ciocnim cupele noastre. A mea de corn ars shi prost. A ta de aur batut cu margaritare. C. PETRESCU R. DR. 11. Sa shtiu eu atunci deoi ajunge cu sanatate cei al tau shi cei al meu. CREANGA P. 152. Ce bulendres aiste? Ale mele! ... Ale tale? ALECSANDRI T. I 327. (Expr.) (Imprecatzie) Al meu (al tau al lui etc.) e dracul = ma (te il etc.) ia dracul Daca se rataceshte vreunul sau i se intimpla ceva al tau e dracul. PAS Z. I 257. 2. (Indica dependentza legatura de filiatzie inrudire prietenie vecinatate etc.) a) (Adjectiv) Uite aici e Elisabeta nevasta ta cu totzi copiii tai. SAHIA N. 53. Ziceau boierii: tatal tau de aci inainte e batrin. ISPIRESCU L. 3. Fratzii tai au dovedit k nu au inima intrinshii shi din partea lor miam luat toata nadejdea. CREANGA P. 193. ◊ (Enclitic; numai la sg. insotzind un nume de rudenie sau un nume care indica orice raporturi sociale) Eu mindrutza nus de vina Cai de vina maicata. JARNÍKBIRSEANU D. 257. b) (Pronume) Tot vei fi odata zau Tu a mea shi eu al tau. JARNÍKBIRSEANU D. 60. (La m. pl.) Familia de care tzine persoana careia i se adreseaza vorbitorul rudele prietenii partizanii ei. Tu te gaseshti sanatos intre ai tai infashurat de dragoste. SAHIA N. 53. Deseara vin la voi Copilitza hai! Sa te cer de la ai tai. JARNÍKBIRSEANU D. 366. 3. (Indica apartenentza) Care tzine de persoana careia i se adreseaza vorbitorul; propriu caracteristic acestei persoane: a) (adjectiv) Cetesc in ochii tai k eshti neinduplecat. SADOVEANU N. P. 34. Atita am vrut sa aflu din gura ta. CREANGA P. 206. Tresar la pasul tau cind treci. EMINESCU O. I 211. Adami fatza ta voioasa SHai tai ochi de dizmierdat. ALECSANDRI P. I 9; b) (pronume) Ideile mele cu ale tale nu se potrivesc. (La f. pl.) Treburile preocuparile (obiceiurile parerile cusururile) persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. Te gindeshti numai la ale tale. (Expr.) A ramine (sau a fi) pea ta = a ramine (a fi) asha cum vrei tu asha cum zici tu. 4. (Indica subiectul autorul unei actziuni) In calatoria ta ai sa ai trebuintza shi de rai shi de buni dar sa te fereshti de omul rosh. CREANGA P. 198. In zadar boltita lira ce din shapte coarde suna Tinguirea ta de moarte in cadentzelei aduna. EMINESCU O. I 160. Zmeule a sunat ora sfirshitului tau de pe lumea asta. ALECSANDRI T. I 465. 5. (Indica obiectul direct sau indirect al unei actziuni) Ma dor de crudul tau amor A pieptului meu coarde. EMINESCU O. I 172.

TAU² ta (tai tále) pron. pos. (precedat de articole al a ai ale Inlocuieshte numele obiectului posedat de interlocutor inlocuind totodata shi numele acestuia). ◊ Ai tai cei apropiatzi tzie; familia. Al tau sotzul tau. Ale tale cele care privesc persoana careia i se adreseaza vorbitorul. /<lat. tuus tua

tau (teu) pr. ce tzine de tine. [Lat. TUUS].

2) taŭ ta pron. posesiv de pers. III pl. taĭ tale in sud tale in nord shi tele in vest (lat. tuus tua pop. *tous; it. tuo tua). Care tzine de tine saŭ de care tziĭ tu: capu taŭ haĭna ta tzara ta. Cu numele de rudenie (sing. fam.) devine enclitic supt forma tu ta (k shi saŭ in su sa): fratetu (fals fratetaŭ) sorata nevastata (gen.) al lu fratetu al soratiĭ al nevestetiĭ.

tale ppr [At: RADULESCUCODIN ap. DR. VI 469 / E: (ma)tale] (Pop) Matale.

teu² tea pps aps vz tau¹

teu pr. V. tau.

ta pron. posesiv V. taŭ 2.

tau/tu (pop. fam. dupa nume de rudenie) adj. pr. m. (fratetau/fratetu; lui fratetau/lui fratetu); f. ta (sorata) g.d. tii (soratii)

!tau¹/al tau adj. pr. m. (prietenul tau/un prieten al tau al tau prieten; prietenului tau/unui prieten al tau) pl. tai/ai tai (prietenii tai/nishte prieteni ai tai ai tai prieteni; prietenilor tai/unor prieteni ai tai); f. ta/a ta (prietena ta/o prietena a ta a ta prietena) g.d. tále/a tále (prietenei tale/unei prietene a tale) pl. tále/ale tále (prietenele tale/nishte prietene ale tale ale tale prietene; prietenelor tale/unor prietene ale tale)

tau² (al ~) pr. m. (prietenul meu e medic al tau e profesor) pl. ai tai g.d. álor tai; f. a ta pl. ále tále g.d. álor tále

tau (precedat de al) pr. m. pl. ai tai g.d. álor tai; f. sg. a ta pl. ále tale g.d. álor tale

!María Ta (inv.) loc. pr. g.d. Maríei Tále

ta¹ / a ta¹ v. tau¹ / al tau¹

ta² (a ~) v. tau² (al ~)

ta v. tau / tu

tale¹/ale tále¹ v. tau¹/al tau¹

tale² (ale ~) v. tau² (al ~)

tále³/a tále v. tau/al tau

tai² (ai ~) v. tau² (al ~)

tai¹/ai tai¹ v. tau¹/al tau

tu v. tau

CARPENT TUA POMA NEPOTES (lat.) roadele (stradaniile) tale le vor culege nepotzii Vergiliu „Bucolica” IX 50. Trebuie sa trudeshti gandindute la cei ce vor veni dupa tine.

a vedea paiul din ochiul altuia shi a nu vedea barna din ochiul tau expr. a manifesta o exigentza / o severitate exagerata fatza de altzii shi a fi prea indulgent cu propria persoana; a critica aspru neajunsurile marunte ale cuiva trecand cu vederea propriile lipsuri.