7 definiții pentru sărăcire
Dicționare explicative
SĂRĂCÍRE s. f. Faptul de a sărăci. – V. sărăci.
SĂRĂCÍRE s. f. Faptul de a sărăci. – V. sărăci.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărăcire sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: (rar) ~ri / E: sărăci[1]] 1 Pierdere a averii sau bunăstării, a bunurilor materiale necesare vieții. 2 Scădere, împuținare a trăsăturilor calitative, a valorii, a semnificațiilor etc. corectată
- În original, incorect tipărit: E: săraci — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂRĂCIRE, sărăciri, s. f. Faptul de a sărăci, de a deveni sărac. Cu atît sînt mai mari profiturile capitaliștilor, cu cît se adîncește sărăcirea oamenilor muncii, cu cît partea ce revine acestora din venitul național este mai scăzută. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2712.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
sărăcíre s. f., g.-d. art. sărăcírii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sărăcíre s. f., g.-d. art. sărăcírii; pl. sărăcíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Other relational dictionaries
SĂRĂCÍRE s. 1. ruinare, scăpătare, (înv.) mișelire, (fam.) decavare. (~ unui om bogat.) 2. v. pauperizare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SĂRĂCIRE s. 1. ruinare, scăpătare, (înv.) mișelire, (fam.) decavare. (~ unui om bogat.) 2. pauperizare, proletarizare. (~ maselor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sărăcire, sărăcirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a sărăci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cu atît sînt mai mari profiturile capitaliștilor, cu cît se adîncește sărăcirea oamenilor muncii, cu cît partea ce revine acestora din venitul național este mai scăzută. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2712. DLRLC
-
etimologie:
- sărăci DEX '98 DEX '09