7 definiții pentru sântuleț

Explicative DEX

SÂNTULÉȚ, sântuleți, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui sânt. – Sânt + suf. -uleț.

sântuleț sm [At: ISPIRESCU, L. 47 / Pl: ~i / E: sânt + -uleț] 1-2 (Îvp; șhp) Sfântuleț (1-2).

SÂNTULÉȚ, sântuleți, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui sânt.Sânt + suf. -uleț.

Ortografice DOOM

sântuléț (pop.) s. m., pl. sântuléți

sântuléț s. m., pl. sântuléți

Relaționale

SÂNTULÉȚ s. v. sfințișor, sfântuleț.

sîntuleț s. v. SFINȚIȘOR. SFÎNTULEȚ.

Intrare: sântuleț
sântuleț substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sântuleț
  • sântulețul
  • sântulețu‑
plural
  • sântuleți
  • sântuleții
genitiv-dativ singular
  • sântuleț
  • sântulețului
plural
  • sântuleți
  • sântuleților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sântuleț, sântulețisubstantiv masculin

etimologie:
  • Sânt + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.