SUTÁSH sutashi s. m. 1. (In Antichitate mai ales la romani) Comandant peste o suta de ostashi; centurion. 2. (In sec. XVII in TZara Romaneasca) Membru al unei bresle fiscale care platea singur sau impreuna cu altzii o dare anuala de o suta de galbeni. Suta + suf. ash.

sutash¹ sm [At: COD. VOR². 22^v/7 / Pl: ~i / E: suta + ash] 1 Capetenie militara (romana) care comanda in trecut o unitate de 100 de soldatzi Si: hotnog (2) (lti) centurion (trm) bulucbasha (1) iuzbasha (ivr) sotnic sutar. 2 Membru al unei bresle fiscale din TZara Romaneasca care platea singur sau impreuna cu altzi vistiernici o dare anuala de o suta de galbeni.

sutash² sn vz suitash

SUTÁSH sutashi s. m. 1. (In antichitate mai ales la romani) Comandant peste o suta de ostashi; centurion. 2. (In sec. XVII in TZara Romaneasca) Membru al unei bresle fiscale care platea singur sau impreuna cu altzii o dare anuala de o suta de galbeni. Suta + suf. ash.

SUTÁSH shutashi s. m. (In vechea organizare militara a tzarii) Comandant peste o suta de ostashi. V. bulucbasha hotnog. Era o femeie frumoasa shi avea prietin pe un sutash imparatesc care i era drag tare. SADOVEANU D. P. 50. K hir k mir bietul baiat nu se lasa; «ba k nu merg ba k nam furat nimic pacatele inele» navu ce face; ma rog vrei nu vrei ai da face cu sutashii craieshti trebuie sa te supui. DELAVRANCEA S. 100. Armata romineasca de la inceput sa impartzit in cete de 1000 oameni supt un capitan. Fiecare ceata se subimpartzea in zece centurii supt un sutash. BALCESCU O. I 12.

sutash m. mai mare peste o suta.

sutásh m. (d. suta p. a. traduce latinu centurio din Evanghelie. V. sotnic). Vechĭ. Maĭ mare peste o suta capitan.

sutásh s. m. pl. sutáshi

sutásh s. m. pl. sutáshi

SUTÁSH s. (IST. MIL.) 1. v. centurion. 2. hotnog iuzbasha sotnic. (~ul comanda in Moldova o suta de ostashi.)

SUTASH s. (IST. MIL.) 1. centurion (inv.) satnic. (~ in armata romana.) 2. hotnog iuzbasha sotnic. (~ comanda in Moldova o suta de ostashi.)