6 definiții pentru suspiciona
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
suspiciona vt [At: BARIȚIU, P. A. I 352 / P: ~ci-o~ / V: ~iționa / Pzi: ~nez / E: suspiciune] (Înv; c.i. oameni sau colectivități umane, organisme sociale etc.) A suspecta (1).
SUSPICIONÁ vb. I. tr. A suspecta. [Pron. -ci-o-. / cf. it. sospicciare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUSPICIONÁ vb. tr. a suspecta. (după it. sospicciare, lat. suspicere)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
suspicioná vb., ind. prez. 1 sg. suspicionéz, 3 sg. și pl. suspicioneáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUSPICIONÁ vb. v. bănui, suspecta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
suspiciona vb. v. BĂNUI. SUSPECTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: suspiciona
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)