SUSÁI susai s. m. Gen de plante erbacee din familia compozeelor cu frunze sesile cu flori galbene a caror tulpina contzine un suc laptos (Sonchus). Din ucr. susai.

susai² sn [At: CADE / V: ~sig / Pl: ~saie ~seie / E: mg szuszék] (Trs) Hambar sau ladoi pentru grane.

susai¹ sm [At: LB / V: (inv) sos~ / Pl: ~ (inv) ~uri / E: ns cf ucr rs сусак] 1 Planta erbacee din familia compozitelor cu tulpina simpla cu flori galbene in varf cu fructe achene striate transversal Si: (reg) castravan iarbaiepurilor laptucagashtei macrishor susan (6) talharea (Sonchus arvensis). 2 Planta erbacee din familia compozitelor cu flori galbene cu tulpina ramificata shi cu fructe achene netede Si: (reg) laptuca palamida¹grasa susan (7) susaitza (1) (Sonchus asper). 3 (SHis ~ moale ~ulgashtei) Planta compozita cu tulpina ramificata shi flori galbene cu involucru paros Si: (reg) iarbaiepurelui laptucaiepureasca palamida¹grasa susan (8) susaitza (2) (Sonchus oleraceus). 4 Planta compozita cu tulpina simpla shi flori galbene cu involucru paros care creshte prin locuri mlashtinoase Si: (reg) laptucagashtei palamidagrasa susan (9) (Sonchus palustris). 5 (Reg) Crestatzea (Lactuca quercina). 6 (Reg; shis ~ tziganesc) Salata salbatica (Lactuca serriola). 7 (Reg) Crestatzea (Lactuca virosa). 8 (Reg; shis ~ porcesc ~ iepuresc) Papadie (Taraxacum officinale). 9 (Prc) Frunzele de susai¹ (18). 10 Florile de susai¹ (18). 11 (Reg; shis ~ de padure) Salata iepurelui (Prenanthes purpurea). 12 (Olt; Trs) Tataneasa (Symphyum officinale). 13 (Ic) ~depadure (sau –demunte ori ~paduretz salbatic) Talharea (Mycelis muralis). 14 (Ic) ~demunte Mlecin (Cicerbita alpina). 13 (Ic) ~ puturos Loboda puturoasa (Chenopodium pulvuria).

SUSÁI s. m. Gen de plante erbacee din familia compozeelor cu frunze sesile cu flori galbene a caror tulpina contzine un suc laptos (Sonchus). Din ucr. susaï.

SUSÁI s. m. Planta erbacee din familia compozeelor cu flori galbene; creshte prin semanaturi prin vii shi prin tufishuri unele specii care contzin in tulpina un suc laptos fiind comestibile (Sonchus arvensis); tilharea (2). Lanurile par patate de singe atit e de mare numarul macilor; pe margine shi pe razoare le raspund adevarate covoare galbene de papadie shi susai. CAMIL PETRESCU O. 266. Prin susai Abia scapai; Prin urzici Tot cu bashici. JARNÍKBIRSEANU D. 398. Frunza verde de susai Mantorsei iara pe plai. ALECSANDRI P. P. 257.

SUSÁI m. Planta erbacee cu tulpina erecta carnoasa shi cu frunze lungi adanc crestate infashurate la baza lor in jurul tulpinii care contzine un suc laptos. /Orig. nec.

susáĭ m. pl. tot asha [rut. rus. susáĭ (Pascu R. C. 1938 110]. Cp. shi cu rus. susáli foaĭe de aur). O planta din familia compuselor (sonchus oleráceus arvensis sh. a.) Din ĭa se face salata. Susaĭ de padure crestatzea. V. laptuga.

susaiu m. planta laptoasa ce place vacilor (Sonchus arvensis). [Origina necunoscuta].

!susái s. m. pl. susái art. susái

susái s. m.

susai

susaiu sg.

SUSÁI s. (BOT.) 1. (Sonchus) (reg.) castravan laptuca susaitza talharea iarbaiepurelui palamidagrasa. 2. susaidepadure v. susaipaduretz; susaipaduretz (Lactuca muralis) = susaidepadure (reg.) crestatzea talharea susaisalbatic.

SUSÁI s. v. granar hambar patul talharea.

SUSAI s. (BOT.) 1. (Sonchus) (reg.) castravan laptuk susaitza tilharea iarbaiepurelui palamidagrasa. 2. susaidepadure (Lactuca muralis) = susaipaduretz (reg.) crestatzea tilharea susaisalbatic; susaipaduretz (Lactuca muralis) = susaidepadure (reg.) crestatzea tilharea susaisalbatic.

susai s. v. GRINAR. HAMBAR. PATUL. TILHAREA.

SUSAIDEMÚNTE s. v. talharea.

SUSAIDEPADÚRE s. v. talharea.

susaidemunte s. v. TILHAREA.

susaidepadure s. v. TILHAREA.

susaipaduretz s. v. TILHAREA.

susaisalbatic s. v. SUSAIDEPADURE. SUSAIPADURETZ. TILHAREA.

susái (i) s. m. Planta (Sonchus oleraceus S. Asper S. arvensis S. palustris). Sl. susati susą „a suge” susŭ „tzitza” pentru sa produce un suc alb asemanator laptelui cf. shi numele sau fr. laiteron. Legatura cu rus. susak „planta” (Cihac II 381) este incerta. In schimb rus. susaj (Pascu R. critica 1938 110; Scriban) pare sa provina din rom. Dupa Hasdeu Cuv. din Batrini I 303 urmat de Philippide II 735 este cuvint dacic legat de alb. susaljë „zurro”. Dupa Candrea din sb. sisaljka „mamelon”.