15 definitzii pentru surpriza
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SURPRÍZA surprize s. f. 1. Faptul de a lua pe cineva prin surprindere. 2. Tot ceea ce surprinde prin caracterul sau neashteptat neprevazut. ♦ Ceea ce provoaca o bucurie neashteptata o placere; (concr.) dar cadou. Din fr. surprise.
SURPRÍZA surprize s. f. 1. Faptul de a lua pe cineva prin surprindere. 2. Tot ceea ce surprinde prin caracterul sau neashteptat neprevazut. ♦ Ceea ce provoaca o bucurie neashteptata o placere; (concr.) dar cadou. Din fr. surprise.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
surpriza sf [At: CR (1833) 2472/27 / V: (ivr) ~isa / Pl: ~ze / E: fr surprise] 1 Placere sau bucurie neashteptata oferita cuiva in anumite ocazii. 2 (Ccr) Obiect primit sau oferit fara plata in semn de prietenie sau k ajutor etc. Si: atentzie (12) cadou dar (3) (inv) surprindere (9). 3 Tot ceea ce surprinde prin caracterul sau neprevazut neashteptat Si: (inv) surprindere (7). 4 Sentiment stare de uimire de uluire etc. produsa de un fapt neprevazut Si: surprindere (8). 5 (Inv) Surprindere (2). 6 (Ilav; rar) Prin ~ Prin surprindere (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SURPRÍZA surprize s. f. 1. Faptul de a lua pe cineva fara veste pe neashteptate. Unui om fara vointza trebuie sai impui vointza ta prin surpriza. C. PETRESCU R. DR. 310. ♦ Stare sufleteasca produsa de un lucru neashteptat; surprindere (2). Batrinul nu arata semn nici de surpriza nici de bucurie. C. PETRESCU A. 330. Adevarat? facu Mimi cu o surpriza placuta. REBREANU R. I 61. SHauzea deslushit intrebarile lor vedea atitudinile gesturile surpriza shi bucuria de pe figurile lor. VLAHUTZA O. A. III 18. ◊ Expr. A avea o surpriza (sau surprize) = a fi surprins (in mod placut sau neplacut) a se gasi a fi pus in fatza unei (sau unor) situatzii neprevazute. Asha putzin cunoshti tu oamenii?... Nui cunosc de loc. Daia am mereu surprize. BARANGA I. 187. Indata ce sa intors de la Amara a avut o surpriza din partea doamnei Alexandrescu. REBREANU R. I 240. 2. Tot ceea ce surprinde prin caracterul sau neprevazut. Un pas mai departe se desfashurau valurile zbuciumul shi surprizele necunoscutului. TUDORAN P. 333. Cind se ridica din nou cortina alta surpriza. C. PETRESCU C. V. 88. Se gindea la prietenii la cunoscutzii lui i vedea in tren veseli fara griji ducinduse departe... imbatatzi de farmecul shi surprizele calatoriei. VLAHUTZA O. A. III 13. ♦ Placere bucurie neashteptata oferita cuiva la anumite ocazii; (concretizat) dar cadou. TZiam preparat o surpriza: am studiat o bucata. CARAGIALE M. 193.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SURPRÍZA s.f. 1. Actziune prin care iei pe cineva pe neashteptate pe nepregatite; surprindere intamplare neashteptata neprevazuta. ♦ Placere bucurie neashteptata facuta cuiva; (concr.) cadou neashteptat oferit cuiva. 2. Mirare uimire. [< fr. surprise].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SURPRÍZA s. f. 1. faptul de a lua pe cineva prin surprindere; intamplare neashteptata neprevazuta. ◊ placere bucurie neashteptata facuta cuiva; cadou. 2. mirare uimire. (< fr. surprise)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
SURPRÍZA ~e f. 1) Lucru surprinzator; fapt care surprinde. Calatorie fara ~e. 2) Emotzie (pozitiva) provocata cuiva prin surprindere. 3) Cadou acordat cuiva prin surprindere. [G.D. surprizei; Sil. surpri] /<fr. surprise
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
surpriza f. surprindere: ce surpriza! AL. (= fr. surprise).
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*surpríza f. pl. e (fr. surprise. V. repriza). Lucru (fapt orĭ obĭect) care te surprinde (placut orĭ neplacut): surpriza luĭ fu mare cind nu gasi nimic in lada copiiĭ gasira o placuta surpriza (nishte jucariĭ) cind se deshteptara.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
personájsurpríza s. n. (lit.) Personaj literar cu o comportare surprinzatoare ◊ „In «Oamenii inving» (M.B.) este un personajsurpriza: ishi reneaga idealurile umanitariste.” Cont. 29 III 63 p. 4. ◊ „In rolurile lor E.B. shi O.T. (un personajsurpriza) aduc un aer straniu.” Cont. 7 XI 75 p. 2 (din personaj + surpriza)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
rezultátsurpríza s.n (sport) Rezultat neashteptat ◊ „Na lipsit mult k meciul de aseara dintre «Politehnica Bucureshti» shi «Politehnica Brashov» sa se incheie cu un rezultatsurpriza.” Sc. 26 XII 70 p. 7. ◊ „Rezultatesurpriza shi cateva modificari de clasament.” Sc. 21 XI 75 p. 3. ◊ „Scoruri mari rezultatesurpriza interes sporit pentru viitoarele etape [...]” R.l. 23 V 77 p. 5; v. shi Sc. 10 IV 76 p. 5 (din rezultat + surpriza)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
surpríza s. f. g.d. art. surprízei; pl. surpríze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
surpríza s. f. pl. surpríze
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
surpriza ze.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SURPRÍZA s. 1. v. uimire. 2. (inv.) surprindere. (~ele calatoriei.) 3. v. cadou.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SURPRIZA s. 1. perplexitate stupefactzie stupoare surprindere uimire uluiala uluire. (A avut un moment de adevarata ~.) 2. (inv.) surprindere. (~ele calatoriei.) 3. atentzie cadou dar (inv. pop. shi fam.) peshchesh (pop.) plocon (inv.) cinste darushag prezent prosfora. (Ia facut o ~ splendida.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
surpriza, surprizesubstantiv feminin
- 1. Faptul de a lua pe cineva prin surprindere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Unui om fara vointza trebuie sai impui vointza ta prin surpriza. C. PETRESCU R. DR. 310. DLRLC
- sinonime: surprindere
- Batrinul nu arata semn nici de surpriza nici de bucurie. C. PETRESCU A. 330. DLRLC
- Adevarat? facu Mimi cu o surpriza placuta. REBREANU R. I 61. DLRLC
- SHauzea deslushit intrebarile lor vedea atitudinile gesturile surpriza shi bucuria de pe figurile lor. VLAHUTZA O. A. III 18. DLRLC
- A avea o surpriza (sau surprize) = a fi surprins (in mod placut sau neplacut) a se gasi a fi pus in fatza unei (sau unor) situatzii neprevazute. DLRLC
- Asha putzin cunoshti tu oamenii?... Nui cunosc de loc. Daia am mereu surprize. BARANGA I. 187. DLRLC
- Indata ce sa intors de la Amara a avut o surpriza din partea doamnei Alexandrescu. REBREANU R. I 240. DLRLC
-
-
-
- 2. Tot ceea ce surprinde prin caracterul sau neashteptat neprevazut. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Un pas mai departe se desfashurau valurile zbuciumul shi surprizele necunoscutului. TUDORAN P. 333. DLRLC
- Cind se ridica din nou cortina alta surpriza. C. PETRESCU C. V. 88. DLRLC
- Se gindea la prietenii la cunoscutzii lui i vedea in tren veseli fara griji ducinduse departe... imbatatzi de farmecul shi surprizele calatoriei. VLAHUTZA O. A. III 13. DLRLC
- 2.1. Ceea ce provoaca o bucurie neashteptata o placere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- TZiam preparat o surpriza: am studiat o bucata. CARAGIALE M. 193. DLRLC
-
-
etimologie:
- surprise DEX '09 DEX '98 DN