sula sf [At: PO 247/16 / V: sule (pop) suli / E: ml subula] 1 Unealta alcatuita dintro tija mare shi subtzire de otzel dreapta sau curba ascutzita la varf fixata intrun maner shi folosita in pielarie (cizmarie cojocarie etc.) pentru gaurit pielea talpa etc spre a putea trece acul cu atza prin ele Si: (reg) sulitza (14). 2 (Ipf; ie) A pune (sau ai baga) cuiva sula in coasta (sau in coaste) A sili. 3 (Pop; ie) ~ shi caciula sau (reg) domn cu sulan traista Om extrem de sarac. 4 (Reg; prt; iae) Om care nu face nimic sau e nepasator. 5 (Reg; ie) Ai intra (cuiva) sula A fi ingrijorat. 6 (Reg; iae) A o patzi. 7 (Pfm; ie) A confunda (sau ce au a face ce legatura are) sula cu prefectura Exprima faptul k doua lucruri situatzii etc. nau nimic comun intre ele. 8 Unealta asemanatoare cu o sula (1) cu care se aleg firele la razboiul de tzesut. 9 Unealta asemanatoare cu o sula (1) de care se serveshte zetzarul la scoaterea corecturilor. 10 (Pan; pfm; euf) Penis. 11 (Iht; is) ~ de mare Peshte necomestibil de apa sarata sau dulce cu corpul subtzire shui alungit Si: (reg) undrea (Syngnatus nigrolineatus). 12 (Reg; shis ~la ciobanului) Pietrar (Aspro zingel). 13 (Reg) Fusar (3) (Aspro streber). 14 (Pop) Sulac (9) (Cyprinus carpio hungaricus). 15 (Reg; ic) sulaciobanului Guvid de mare (Gobius cephalarges Palt).

SÚLA sule s. f. 1. Unealta (folosita mai ales de cizmari shi de cojocari) formata dintrun ac lung shi gros de otzel drept sau curb fixat intrun miner cu care se gaureshte pielea talpa etc. spre a se putea petrece acul sau atza prin ele. Sta aplecat deasupra lazii cu sule cuie piele veche... shi mereu batea intro pingica. DUNAREANU N. 17. Gazda robotind zi shi noapte se proslavea pe cuptor intre... ace sule cleshte... shi tot ce trebuie unui ciubotar. CREANGA A. 81. SHia luat sula shi acul shi... sa apucat iar de ciubotarie. SHEZ. I 261. ◊ Expr. Sula shi caciula se spune despre un om foarte sarac. Sint golan precum ma vezi: sula shi caciula. ISPIRESCU L. 288. A pune (cuiva) sula in coasta v. coasta (2). ♦ Unealta cu care se aleg firele la razboiul de tzesut. Eu ioi face o suta de cotzi de pinza din fuiorul acesta numai de mia face shi boierul din lemnul acesta... toate lucrurile citemi trebuiesc la tzasut: stative vatale sule talpigi itze vergele shi toate celealalte. SBIERA P. 222. ♦ Unealta de care se serveshte zetzarul la scoaterea corecturilor. 2. (Regional in compuse) Sulademare = peshte cu corpul subtzire shi foarte alungit care traieshte in mare in riuri shi in unele lacuri (Syngnatus nigrolineatus).

SÚLA ~e f. Unealta de gaurit formata dintrun ac lung shi gros fixat intrun maner. ◊ A pune (sau a baga) cuiva ~a in coaste (sau in coasta) a fortza pe cineva sa faca un lucru. /<lat. subula

sula f. 1. ac lung shi gros de care se servesc cismarii; a pune cuiva sula in coaste al sili de a face ceva; 2. Zool. pietrar (dupa conformatziuneai). [Lat. SUBULA].

súla f. pl. e (lat. sûbŭla sula d. súere a coase [k sula a fost primu ac]. Din súbula s’a facut subla *suula sula; it. subbia sard. sula. V. cos shi suvac. Cp. cu sul staul fiula creĭer cĭur laurusca). Ac gros cu care se impunge (hirtia pelea) shi apoĭ se baga sfoara shi se coase. Fig. A pune cuĭva sula (saŭ sulitza) in coasta al sili sa faca ceva amenintzindul. Un fel de crap suptziratic (cyprinus hungáricus). Un fel de peshtishor numit shi pitrar. V. petrar.

petrár (est) shi pĭetrár (vest) m. Zidar (Mold.). Lucrator pe pavaje. Un fel de peshtishor numit shi sula foarte asemenea cu fusaru (aspro zingel). Petrean.

súla s. f. g.d. art. súlei; pl. súle

súla s. f. g.d. art. súlei; pl. súle

SÚLA s. (IHT.) 1. (Cyprinus carpio hungaricus) (pop.) sulac (reg.) sular sulinar suloi ulucar crap saltaretz crap sulatic crap sulednic. 2. (Syngnatus nigro lineatus) (reg.) andrea.

SÚLA s. v. fusar fusar mare membru penis pietrar.

SULA s. (IHT.) 1. (Cyprinus carpio hungaricus) (pop.) sulac (reg.) sular sulinar suloi ulucar crap saltaretz crap sulatic crap sulednic. 2. (Syngnatus nigrolineatus) (reg.) andrea.

sula s. v. FUSAR. FUSAR MARE. MEMBRU. PENIS. PIETRAR.

súla (le) s. f. 1. Dorn priboi. 2. (Inv.) Lance. 3. Organ genital masculin. Mr. megl. sula istr. sule. Lat. sūbŭla (Cipariu Gram. 95; Cihac I 265; Pushcariu 1689; REW 8403) cf. logud. sula it. suggia friul. suble gal. solla ngr. σοῦβλα „vatrai”; in celelalte cazuri ar urma sa ne referim la lat. subella (REW 8356). Sensul 3 este un eufemism in loc de pula. Der. sulac s. n. (Arg. penis; organ genital al calului); sulhac (var. suhac suvac) s. m. (dorn; varga) in Trans. shi Mold. contaminat cu rut. suvac „par” (Candrea; dupa Philippide Principii 149 suvac ar fi ngr. σουβλάϰι „vatrai”); sulac (var. sula suloi sulinar) s. m. (varietate de crap Cyprinus carpio hungaricus) probabil datorita formei sale lunguietze (dupa Candrea in legatura cu rut. sulá „shalau” sb. sulac „grindel”); sular s. m. (peshte Aspro streber) cf. celalalt nume al sau fusar; sulhar (var. sulhariu) s. m. (Trans. Mold. batz bushtean); sulastru s. m. (grindel Lota vulgaris); sulatic (var. suletic) adj. (subtzire lunguietz); sulea s. m. (nimeni); sulednic adj. (ascutzit se zice despre o varietate de crap); suleget (var. suleged suleagan) adj. (inv. zvelt delicat) a carui der. este putzin clara (der. din lat. *sublicĭdus de la sublicĭus „de batz” propus de Pushcariu ZRPh. XXVIII 618 Pushcariu 1690 Tiktin este improbabila cf. REW 8376) probabil de la suletic sulednic prin intermediul unei forme *sulejnic shi prin asociatzie cu deget; suli vb. (a coase prost a insaila).

súla sule s.f. Unealta alcatuita dintrun fier ascutzit shi maner din lemn folosita la gauritul materialelor textile shi din piele. Lat. subula „sula” (SHaineanu Scriban; Cipariu Cihac Pushcariu cf. DER; DEX MDA).

a pune (cuiva) sula in coaste expr. a exercita presiuni (asupra cuiva) a sili (pe cineva) a constrange (pe cineva).

a regula (pe cineva) cu sula indoita expr. (vulg.) a agasa a sacai a tracasa.

pielea sulii / pulii expr. (obs.) nimic.