suire sf [At: PSALT. HUR. 71^v/12 / Pl: ~ri / E: sui] 1 Deplasare (pe jos sau intrun vehicul) spre sau pe un loc (forma de relief localitate etc.) care este (din ce in ce) mai inalt (in raport cu un punct de referintza sau cu locul in care se afla la un moment dat cineva sau ceva) Si: ascensiune (1) suish (1) suit¹ (1) urcare urcat urcush (inv) suitura¹ (1) Vz: escaladare. 2 (Ivr; ccr) Inaltzime (la care se afla o fiintza un obiect etc.). 3 Deplasare intro mishcare de jos in sus (agatzanduse ajutanduse cu mainile cu picioarele etc.) transportare shi ashezare pe ceva aflat mai sus (in raport cu un punct de referintza sau cu locul in care se afla la un moment dat cineva sau ceva) Si: catzarare (1) catzarat¹ (1) cocotzare (1) cocotzat¹ (1) ridicare suish (6) suit¹ (2) urcare urcat urcush (pop) aburcare tzutzuiere. 4 (Ils) ~ pe (sau inv la in) tron (ori inv in pe scaun) Investire inscaunare k domn Si: ridicare la tron (rar) ridicat pe tron. 5 (Pex) Deplasare in sus pashind pe (treptele de la) o scara pentru a ajunge la un nivel (etaj pod platforma etc.) superior (in raport cu un punct de referintza sau cu locul in care se afla la un moment dat cineva) al unei cladiri al unei constructzii etc. Si: ridicare suit¹ (3) urcare urcat urcush . 6 (Inv; ccr) Scara (13). 7 (Spc) Deplasare intro mishcare de jos in sus (ajutanduse cu mainile cu picioarele etc.) sau pashire pe treptele unei scari pe o pasarela (in panta) etc. shi parcurgere a lor pentru a ajunge pe ori pentru a intra (shi a se asheza) intrun mijloc de transport cu scopul de a calatori Vz: aruncare imbarcare saltare Si: urcare urcat). 8 (Pex) Calatorie cu un mijloc de transport Si: imbarcare saltare urcare urcat. 9 (Inv; ils) ~ a sangelui spre (sau la) cap Congestionare (1). 10 (Desprindere de pe sol sau pornire din vecinatatea acestuia shi) deplasare (directa) in aer (spre bolta cereasca) pana la o inaltzime (relativ) mare a cetzei a fumului a pasarilor a unui obiect etc. Si: inaltzare inaltzat ridicare suish (8) suit¹ (4) urcare urcat urcush. 11 (Pan; in diferite conceptzii religioase) Pornire de pe pamant shi deplasare in vazduh pana in cer considerat drept sediu al divinitatzii shi rai¹ pentru cei fara pacate Si: inaltzare inaltzat ridicare suit¹ (5) urcare urcat. 12 (Pan) Emitere de sunete (muzicale) din ce in ce mai inalte. 13 (Pan) Trecere de la registrul grav la cel ascutzit. 14 (Inv; fig) Inaltzare spirituala. 15 (Inv) Creshtere (a banilor sau a cursului lor a pretzurilor marfurilor serviciilor etc.).

SUÍRE suiri s. f. Actziunea de a (se) sui; urcare suish (1). ◊ Expr. Suire pe tron = preluare a domniei (de catre un monarh) urcare pe tron. La suirea lor pe tron Ghica shi Sturza au gasit tzarile zguduite pina in temelie. GHICA S. 119.

suíre s. f. g.d. art. suírii; pl. suíri

suíre s. f. g.d. art. suírii; pl. suíri

SUÍRE s. 1. v. escaladare. 2. v. catzarare. 3. v. ridicare. 4. v. inaltzare. 5. v. ascensiune. 6. v. majorare. 7. v. creshtere.

SUIRE s. 1. escaladare urcare. (~ Alpilor.) 2. catzarare cocotzare ridicare urcare urcat. (~ cuiva pe un zid.) 3. ridicare ridicat saltare saltat suit urcare urcat. (~ sacului in carutza.) 4. inaltzare ridicare suit urcare urcat. (~ in vazduh.) 5. ascensiune inaltzare ridicare urcare. (Mishcare de ~ a aerului.) 6. creshtere majorare marire ridicare scumpire sporire urcare. (~ pretzurilor.) 7. creshtere marire ridicare urcare. (~ temperaturii cuiva.)

Suire ≠ coborare