suculent ~a [At: CAIET 67^V/23 / Pl: ~ntzi ~e / E: fr succulent lat succulentus] 1 a (D. alimente) Care are mult suc² Si: mustos zemos. 2 a (D. alimente) Care e bogat in substantze hranitoare Si: consistent (2) hranitor (17) nutritiv satzios¹ (liv) feculent (2) (asr) substantzial (11) mistuitor nutritor saturacios saturator. 3 a (Pex; d. alimente) Care are gust placut ales deosebit plin de savoare Si: apetisant (1) bun¹ (25) delicios (2) gustos imbietor placut (1) savuros (1) (rar) pofticios (arg) mishto. 4 a (Fig; d. idei cuvinte etc.) Care este plin de contzinut de idei sau de savoare. 5 sfp Nutretzuri provenite din plante cu tuberculi shi din radacinoase.

SUCULÉNT A suculentzi te adj. Cu mult suc (v. zemos); hranitor; p. ext. bun gustos. Fruct suculent. ▭ Sfarima oase suculente sub mese ce tzineau de seara pina dimineatza. GALACTION O. I 302. ♦ Fig. Plin de miez de contzinut de savoare. De mult nu mai cazuse in clevetirea saloanelor din Bucureshti un subiect asha de frumos shi de suculent. VLAHUTZA O. A. III 101.

SUCULÉNT A adj. Cu suc mult zemos; savuros shi hranitor. ♦ (Fig.) Plin de miez de valoare; bogat in contzinut. [Cf. fr. succulent lat. succulentus].

SUCULÉNT A I. adj. 1. cu mult suc zemos; (p. ext.) savuros shi hranitor. 2. (fig.) plin de contzinut de savoare. II. s. f. pl. nutretzuri provenite din cartofi sfecla etc. shi radacinoase. (< fr. succulent lat. suculentus)

SUCULÉNT ~ta (~tzi ~te) 1) Care contzine mult suc; cu mult suc; zemos; mustos. 2) Care are gust foarte placut; cu savoare deosebita; delicios; savuros; delicat. 3) fig. Care are contzinut bogat; cu multe idei. /<fr. succulent lat. succulentus

suculent a. ce are mult suc care e foarte nutritiv: bucate suculente.

*suculént a adj. (lat. suculentus fr. suculent). Plin de suc nutritiv nutritiv: mincarĭ suculente.

suculénte s. f. pl. Nutretzuri provenite din plante cu tuberculi shi din radacinoase ◊ „Furajele nu sunt asigurate in sortimentul shi cantitatzile cat de cat potrivite unei bune furajari a animalelor deficitul ridicanduse la cantitatzi de sute shi sute de tone indeosebi de fan iar din suculente a ramas o cantitate ingrijorator de redusa.” R.l. 10 I 84 p. 3 (formal din fr. succulent; DN adj. DEX DN3 alt sens)

SUCULÉNTE f. pl. Nutretzuri obtzinute din radacinoase shi din plante tuberculifere. /<fr. succulent lat. succulentus

suculént adj. m. pl. suculéntzi; f. suculénta pl. suculénte

suculént adj. m. pl. suculéntzi; f. sg. suculénta pl. suculénte

SUCULÉNT adj. 1. v. zemos. 2. v. hranitor. 3. v. gustos.

SUCULENT adj. 1. mustos zemos. (Fructe ~.) 2. consistent hranitor nutritiv satzios (livr.) feculent (astazi rar) substantzial (inv.) mistuitor nutritor saturacios saturator. (Alimente substantze ~.) 3. apetisant bun delicios gustos imbietor placut savuros (rar) pofticios (arg.) mishto. (O mincare o cina ~.)