opțiuni
  • info

12 definiții pentru subîmpărțire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBÎMPĂRȚÍRE, subîmpărțiri, s. f. Acțiunea de a subîmpărți și rezultatul ei; (concr.) parte care intră în componența unei părți mai mari care a fost împărțită; subdiviziune; grupă; subunitate. – V. subîmpărți.

SUBÎMPĂRȚÍRE, subîmpărțiri, s. f. Acțiunea de a subîmpărți și rezultatul ei; (concr.) parte care intră în componența unei părți mai mari care a fost împărțită; subdiviziune; grupă; subunitate. – V. subîmpărți.

subîmpărțire sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~btî~, suptî~ / Pl: ~ri / E: subîmpărți] 1 Subdivizare. 2 (Ccr) Parte componentă dintr-un tot sau dintr-o parte mai mare Si: subdiviziune, subunitate, (înv) subîmpărțitură.

SUBÎMPĂRȚÍRE, subîmpărțiri, s. f. Acțiunea de a subîmpărți și rezultatul ei; (concretizat) parte care intră în componența unei părți mai mari; subdiviziune; grupă. Gradații își chemau subîmpărțirile și-și numărau oamenii. SADOVEANU, O. VI 75.

SUBÎMPĂRȚÍRE s.f. Acțiunea de a subîmpărți și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Parte care intră în compunerea unei părți mai mari; subdiviziune. [< subîmpărți].

SUBÎMPĂRȚÍRE s. f. acțiunea de a subîmpărți; parte care intră în compunerea unei părți mai mari; subdiviziune. (< subîmpărți)

SUBÎMPĂRȚÍRE ~i f. 1) v. A SUBÎMPĂRȚI. 2) Parte căpătată prin divizarea unei părți dintr-un tot deja împărțit; subdiviziune. /v. a subîmpărți

*subîmpărțíre f. Împărțire maĭ mică a uneĭ împărțirĭ maĭ marĭ (subdiviziune).

subtîmpărțire sf vz subîmpărțire

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!subîmpărțíre (su-bîm-/sub-îm-) s. f., g.-d. art. subîmpărțírii; pl. subîmpărțíri

subîmpărțíre s. f. (sil. mf. sub-) împărțire

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUBÎMPĂRȚÍRE s. subdiviziune, (înv.) subîmpărțitură.

SUBÎMPĂRȚIRE s. subdiviziune, (înv.) subîmpărțitură.

Intrare: subîmpărțire
subîmpărțire substantiv feminin
  • silabație: su-bîm-, sub-îm- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subîmpărțire
  • subîmpărțirea
plural
  • subîmpărțiri
  • subîmpărțirile
genitiv-dativ singular
  • subîmpărțiri
  • subîmpărțirii
plural
  • subîmpărțiri
  • subîmpărțirilor
vocativ singular —
plural —
subtîmpărțire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subîmpărțire, subîmpărțirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a subîmpărți și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi subîmpărți DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.