substrucție sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~ii / E: fr substruction] (Aht) Partea inferioară a unei construcții, executată din piatră, zidărie sau beton sub nivelul solului, prin care se face sprijinirea construcției Si: bază (1), fundament (1), fundație (1).

SUBSTRÚCȚIE s.f. (Liv.) Temelie, fundament. [< lat. substructio].

SUBSTRÚCȚIE s. f. 1. (arhit.) parte inferioară a unei construcții. ◊ temelie, fundament. 2. (fil.) deducție a principiilor care stau la baza unui ansamblu structural. (< fr., engl. substruction)

substrúcție s. f., pl. substrúcții

SUBSTRÚCȚIE s. v. bază, fundament, fundație, temelie.

substrucție s. v. BAZĂ. FUNDAMENT. FUNDAȚIE. TEMELIE.