opțiuni
  • info

22 de definiții pentru sturlubatic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STURLUBÁTIC, -Ă, sturlubatici, -ce, adj. (Pop.) Nebunatic, neastâmpărat, zvăpăiat. [Var.: (reg.) sturluibátec, -ă, sturlubátec, -ă, sturluibátic, -ă, șturlubátic, -ă adj.] – Sturluibat + suf. -ic.

sturlubatic, ~ă [At: NEGRUZZI, S. III, 49 / V: strolob~, strulab~, strulib~, struluib~, ~tec, ~uiatec[1], ~uibatic, ștrul~, sturbula~, șt~ / Pl: ~ici, ~ice / E: sturluba + -atic] 1-2 a, smf (Reg) Neastâmpărat. 3 a (Mol) Care este foarte agitat sau dezechilibrat din cauza unei boli.

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: strulatic — LauraGellner

STURLUBÁTIC, -Ă, sturlubatici, -ce, adj. (Pop.) Nebunatic, neastâmpărat, zvăpăiat. [Var.: (reg.) sturluibátec, -ă, sturlubátec, -ă, sturluibátic, -ă adj.] – Sturluibat + suf. -ic.

STURLUBÁTIC, -Ă, sturlubatici, -e, adj. Nebunatic, neastîmpărat, zvăpăiat; lipsit de judecată, năuc. Și eu eram vesel ca vremea cea bună și sturlubatic și copilăros ca vîntul în turburarea sa. CREANGĂ, A. 34. Boala... face pe copil năuc, sturlubatic și rău. ȘEZ. II 129. ◊ Fig. Deșertăciunea subt cuvinte sturlubatice ce nu se leagă unul cu altul îi cangrena noastră. RUSSO, O. 81. – Variante: sturlubátec, -ă (CREANGĂ, P. 292), sturluibátec, -ă (NEGRUZZI, la TDRG), sturluibátic, -ă (RUSSO, O. 65) adj.

STURLUBÁTEC, -Ă adj. v. sturlubatic.

STURLUBÁTEC, -Ă adj. v. sturlubatic.

STURLUBÁTEC, -Ă adj. v. sturlubatic.

STURLUIBÁTEC, -Ă adj. v. sturlubatic.

STURLUIBÁTEC, -Ă adj. v. sturlubatic.

STURLUIBÁTEC, -Ă adj. v. sturlubatic.

STURLUIBÁTIC, -Ă adj. v. sturlubatic.

STURLUIBÁTIC, -Ă adj. v. sturlubatic.

STURLUIBÁTIC, -Ă adj. v. sturlubatic.

ȘTURLUBÁTIC, -Ă adj. v. sturlubatic.

strolobatic, ~ă a, smf vz sturlubatic

strulatic[1], ~ă a, smf vz sturlubatic

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: struiatec — LauraGellner

struluibatec, ~ă a, smf vz sturlubatic

sturlubatec, ~ă a, smf vz sturlubatic

sturluiatec a, smf vz sturlubatic

sturluibatic, ~ă a, smf vz sturlubatic

sturluibatic a. Mold. nebunatic: o sturluibatică și o leneșă de fată CR.

sturlubát, -átic și (Cov.) tulburátic, -ă adj. (d. tulburat). Est. Nebunatic, zvăpăĭat spulberat: copiiĭ sturlubaticĭ. – Și sturluĭbát (Munt.), sturluĭbatic și struluĭbátic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!sturlubátic/șturlubátic (pop.) adj. m., pl. sturlubatici/ șturlubátici; f. sturlubátică/șturlubátică, pl. sturlubátice/ șturlubátice

sturlubátic adj. m., pl. sturlubátici; f. sg. sturlubátică pl. sturlubátice

!șturlubatic (pop.) adj. m., pl. șturlubatici; f. șturlubatică, pl. șturlubatice

șturlubátic v. sturlubátic

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STURLUBÁTIC adj. v. drăcos, neastâmpărat, nebun, nebunatic, sprințar, vioi, zăpăcit, zbânțuit, zburdalnic, zglobiu, zurliu, zvăpăiat, zvânturat, zvânturatic.

sturlubatic adj. v. DRĂCOS. NEASTÎMPĂRAT. NEBUN. NEBUNATIC. SPRINȚAR. VIOI. ZĂPĂCIT. ZBÎNȚUIT. ZBURDALNIC. ZGLOBIU. ZURLIU. ZVĂPĂIAT. ZVÎNTURAT. ZVÎNTURATIC.

Intrare: sturlubatic
sturlubatic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sturlubatic
  • sturlubaticul
  • sturlubaticu‑
  • sturlubatică
  • sturlubatica
plural
  • sturlubatici
  • sturlubaticii
  • sturlubatice
  • sturlubaticele
genitiv-dativ singular
  • sturlubatic
  • sturlubaticului
  • sturlubatice
  • sturlubaticei
plural
  • sturlubatici
  • sturlubaticilor
  • sturlubatice
  • sturlubaticelor
vocativ singular — —
plural — —
sturlubatec adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sturlubatec
  • sturlubatecul
  • sturlubatecu‑
  • sturlubatecă
  • sturlubateca
plural
  • sturlubateci
  • sturlubatecii
  • sturlubatece
  • sturlubatecele
genitiv-dativ singular
  • sturlubatec
  • sturlubatecului
  • sturlubatece
  • sturlubatecei
plural
  • sturlubateci
  • sturlubatecilor
  • sturlubatece
  • sturlubatecelor
vocativ singular — —
plural — —
sturluibatec adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sturluibatec
  • sturluibatecul
  • sturluibatecu‑
  • sturluibatecă
  • sturluibateca
plural
  • sturluibateci
  • sturluibatecii
  • sturluibatece
  • sturluibatecele
genitiv-dativ singular
  • sturluibatec
  • sturluibatecului
  • sturluibatece
  • sturluibatecei
plural
  • sturluibateci
  • sturluibatecilor
  • sturluibatece
  • sturluibatecelor
vocativ singular — —
plural — —
sturluibatic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sturluibatic
  • sturluibaticul
  • sturluibaticu‑
  • sturluibatică
  • sturluibatica
plural
  • sturluibatici
  • sturluibaticii
  • sturluibatice
  • sturluibaticele
genitiv-dativ singular
  • sturluibatic
  • sturluibaticului
  • sturluibatice
  • sturluibaticei
plural
  • sturluibatici
  • sturluibaticilor
  • sturluibatice
  • sturluibaticelor
vocativ singular — —
plural — —
șturlubatic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șturlubatic
  • șturlubaticul
  • șturlubaticu‑
  • șturlubatică
  • șturlubatica
plural
  • șturlubatici
  • șturlubaticii
  • șturlubatice
  • șturlubaticele
genitiv-dativ singular
  • șturlubatic
  • șturlubaticului
  • șturlubatice
  • șturlubaticei
plural
  • șturlubatici
  • șturlubaticilor
  • șturlubatice
  • șturlubaticelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sturlubatic, sturlubaticăadjectiv

  • 1. popular Lipsit de judecată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: neastâmpărat nebunatic năuc zvăpăiat
    • format_quote Și eu eram vesel ca vremea cea bună și sturlubatic și copilăros ca vîntul în turburarea sa. CREANGĂ, A. 34. DLRLC
    • format_quote Boala... face pe copil năuc, sturlubatic și rău. ȘEZ. II 129. DLRLC
    • format_quote figurat Deșertăciunea subt cuvinte sturlubatice ce nu se leagă unul cu altul îi cangrena noastră. RUSSO, O. 81. DLRLC
etimologie:
  • Sturluibat + sufix -ic. DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.