5 definiții pentru străromână
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRĂROMẤNĂ s. f. (Lingv.) Stadiu în evoluția limbii române anterior diferențierii dialectale; română comună, română primitivă. – Pref. stră- + română (după germ. urrumänisch).
STRĂROMẤNĂ s. f. (Lingv.) Stadiu în evoluția limbii române anterior diferențierii dialectale; română comună, română primitivă. – Pref. stră- + română (după germ. urrumänisch).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
*străromấnă (limbă) s. f., g.-d. art. străromấnei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
străromână (lingv.) s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRĂROMÂNĂ s. v. română comună.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
STRĂROMẤNĂ s. f. (< stră-, cf. lat. extra + română): v. protoromấnă, romấnă și limbă comună.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
străromânăsubstantiv feminin
- 1. Stadiu în evoluția limbii române anterior diferențierii dialectale; română comună, română primitivă. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- Prefix stră- + română (după limba germană urrumänisch). DEX '09 DEX '98