11 definiții pentru străfloca

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

străfloca [At: DR. V, 294 / V: ~foca, ~rof~, ~rofloci, ~rofo~, ștofloci, ștrofloci / Pzi: străfloc / E: stră- + floc] 1-2 vtr A (se) zbârli. 3-4 vtr A (se) ciufuli (1). 5 vt (Mun; Olt; c. i. fulgi, lână etc.) A scărmăna (1). 6 vt (Mun; Olt; c. i. fulgi, lână etc.) A flocăi1 (1). 7 vr (Trs; d. curcani; îf strofoca) A se înfoia. 8-9 vtr A (se) părui1. 10-11 vtr A (se) bate (59-60).

străfoca v vz străfloca

strofloca v vz străfloca

strofloci v vz străfloca

strofoca v vz străfloca

străflóc, a -á v. tr. (d. floc.Străfloacă, să -oace). Olt. Flocăĭesc răŭ: ĭ-aŭ străflocat dulăiĭ cojocu (NPl. Ceaur, 13).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRĂFLOCÁ vb. v. părui.

străfloca vb. v. PĂRUI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

străflocá, străflóc, vb. I (reg.) 1. a (se) zbârli; a (se) ciufuli. 2. (despre fulgi, lână) a scărmăna; a flocăi. 3. (refl.; în forma: strofoca; despre curcani) a se înfoia. 4. a (se) părui, a (se) bate.

stroflocí, stroflocésc, vb. IV (reg.) V. străfloca.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

strofoca, strofoc v. r. (pop.) a se strădui din răsputeri, a-și da silința.

Intrare: străfloca
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • străfloca
  • străflocare
  • străflocat
  • străflocatu‑
  • străflocând
  • străflocându‑
singular plural
  • străflo
  • străflocați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • străfloc
(să)
  • străfloc
  • străflocam
  • străflocai
  • străflocasem
a II-a (tu)
  • străfloci
(să)
  • străfloci
  • străflocai
  • străflocași
  • străflocaseși
a III-a (el, ea)
  • străflo
(să)
  • străfloce
  • străfloca
  • străflocă
  • străflocase
plural I (noi)
  • străflocăm
(să)
  • străflocăm
  • străflocam
  • străflocarăm
  • străflocaserăm
  • străflocasem
a II-a (voi)
  • străflocați
(să)
  • străflocați
  • străflocați
  • străflocarăți
  • străflocaserăți
  • străflocaseți
a III-a (ei, ele)
  • străflo
(să)
  • străfloce
  • străflocau
  • străfloca
  • străflocaseră
străfoca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strofloca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strofloci
  • stroflocire
  • stroflocit
  • stroflocitu‑
  • stroflocind
  • stroflocindu‑
singular plural
  • stroflocește
  • stroflociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stroflocesc
(să)
  • stroflocesc
  • strofloceam
  • stroflocii
  • stroflocisem
a II-a (tu)
  • stroflocești
(să)
  • stroflocești
  • strofloceai
  • stroflociși
  • stroflociseși
a III-a (el, ea)
  • stroflocește
(să)
  • stroflocească
  • stroflocea
  • strofloci
  • stroflocise
plural I (noi)
  • stroflocim
(să)
  • stroflocim
  • strofloceam
  • stroflocirăm
  • stroflociserăm
  • stroflocisem
a II-a (voi)
  • stroflociți
(să)
  • stroflociți
  • strofloceați
  • stroflocirăți
  • stroflociserăți
  • stroflociseți
a III-a (ei, ele)
  • stroflocesc
(să)
  • stroflocească
  • strofloceau
  • strofloci
  • stroflociseră
strofoca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)