5 definiții pentru strungărire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRUNGĂRÍ, strungăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A strunji. – Strungar1 + suf. -ări.
A STRUNGĂRÍ1 ~ésc 1. intranz. A practica ocupația de strungar; a fi strungar; a lucra la strung. 2. tranz. rar (piese de metal, de lemn etc.) A prelucra la strung; a da la strung. /strung + suf. ~ări
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A STRUNGĂRÍ2 ~ésc pop. 1. tranz. (oi) A mâna la strungă. 2. intranz. A da oile la strungă. /strung + suf. ~ări
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
strungărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strungărésc, imperf. 3 sg. strungăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. strungăreáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRUNGĂRÍ vb. v. struji, strunji.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: strungărire
strungărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
strungări, strungărescverb
-
- Stîlpii de cărămidă ai împrejurimii... erau legați între dînșii printr-un șir de bețe frumos strungărite. MACEDONSKI, O. III 109. DLRLC
-
etimologie:
- Strungar + sufix -ări. DEX '09 DEX '98