structural ~a a [At: DL / Pl: ~i ~e / E: fr structural] 1 (D. unde fortze etc. dinamice) Care apartzine unei structuri (7). 2 Privitor la structura (7). 3 De structura (7). 4 (D. elemente de constructzie) Care formeaza o structura (7). 5 (D. procese stari etc. specifice organismului uman animal sau vegetal) Care apartzine unei structuri (1). 6 Privitor la structura (1). 7 De structura (1). 8 (Rar; d. manifestari actziuni etc. ale oamenilor) Care tzine de modul de alcatuire psihica sau spirituala. 9 (Glg; d. fenomene procese etc. specifice scoartzei terestre sau straturilor care o compun) Care apartzine unei structuri (3). 10 (D. trasaturi stari procese etc. specifice creatziilor artistice sau shtiintzifice) Care se refera la structura (10). 11 De structura (10). 12 (D. elemente fenomene etc. specifice unei limbi naturale) Privitor la structura (11). 13 (D. elemente fenomene etc. specifice unei limbi naturale) De structura (11). 14 (D. procese fenomene sau d. insushiri ale lor) De esentza. 15 (D. procese fenomene sau d. insushiri ale lor) De profunzime. 16 (Rar; pex) Specific (1). 17 (D. procese fenomene etc. specifice societatzii umane) Care apartzine unei structuri (17). 18 (D. procese fenomene etc. specifice societatzii umane) Care se refera la structura (17). 19 (D. procese fenomene etc. specifice societatzii umane) De structura (17). 20 (Rar; pex) Profund. 21 (Fig; d. fenomene procese etc. specifice realitatzii materiale unui corp sau unui sistem fizic) Care apartzine structurii (20). 22 (Fig; d. fenomene procese etc. specifice realitatzii materiale unui corp sau unui sistem fizic) Privitor la structura (20). 23 (Fig; d. fenomene procese etc. specifice realitatzii materiale unui corp sau unui sistem fizic) De structura (20). 24 (D. teorii concepte discipline materiale etc.) Care apartzine structuralismului. 25 (D. teorii concepte discipline materiale etc.) Care se refera la structuralism. 26 (D. teorii concepte discipline materiale etc.) Care este specific structuralismului. 27 (D. teorii concepte discipline materiale etc.) De structuralism. 28 (D. teorii concepte discipline materiale etc.) Structuralist (2). 29 (Rar) Sistematic (17). 30 (Rar) Component (1).

STRUCTURÁL A structurali e adj. 1. Care apartzine structurii de structura. Ajunsa la apogeul sau de dezvoltare celula shi avem in vedere mai cu seama celula nervoasa ishi mentzine integritatea ei structurala. MARINESCU P. A. 57. 2. (Chim.; numai in expr.) Formula structurala = formula care reprezinta compozitzia unei combinatzii shi legatura atomilor in molecula.

STRUCTURÁL A adj. 1. Privitor la structura de structura al structurii. 2. Formula structurala = formula care reprezinta compozitzia unei combinatzii shi legatura atomilor din molecula. [Cf. fr. structural].

STRUCTURÁL A adj. referitor la structura care formeaza o structura. (< fr. structural)

STRUCTURÁL ~a (~i ~e) Care tzine de structura; propriu structurii. Analiza ~a. /<fr. structural

structurál adj. m. pl. structuráli; f. structurála pl. structurále

structurál adj. m. pl. structuráli; f. sg. structurála pl. structurále

STRUCTURÁL adj. 1. v. esentzial. 2. v. organizatoric. 3. v. structuralist.

STRUCTURÁL adj. v. alcatuitor component constituent constitutiv formativ.

STRUCTURAL adj. 1. adinc capital considerabil crucial decisiv esentzial fundamental hotaritor important insemnat organic primordial profund radical serios substantzial vital (livr.) cardinal major nodal (rar) temeinic. (Prefaceri ~.) 2. organizatoric. (Modificari ~.) 3. structuralist. (Lingvistica ~.)

structural adj. v. ALCATUITOR. COMPONENT. CONSTITUENT. CONSTITUTIV. FORMATIV.

STRUCTURÁL A adj. (cf. fr. structural): in sintagmele dialectologie structurala exercitziu structural fonetica structurala gramatica structurala shi lingvistica structurala (v.).

petrologie structurala (engl. = structural petrology) ramura a petrologiei care se ocupa cu studiul orientarii spatziale a constituentzilor unei roci sau a elementelor planare shi liniare care apar in masa acesteia prin procese secundare (in special deformari plastice shi rupturale). P.s. abordeaza cauzele orientarii granulelor in rocile sedimentare a orientarii cristalelor in lave shi topituri magmatice shi respectiv in produsele metamorfismului regional shi ofera metodele de investigatzie a acestora. Analiza petrostructurala incepe cu masurarea elementelor planare primare foliatzie stratificatzie plan de curgere shi secundare diaclaze shistozitate a elementelor liniare liniatzii minerale axe de ondulatzii shi de microcute striuri de zgariere axe optice shi continua cu proiectzia stereografica a masuratorilor shi prelucrarea statistica a punctelor reprezentative. Studiile de p.s. incep la afloriment shi continua in laborator pe eshantioane orientate shi sectziuni subtziri executate din acestea.