optziuni
  • info

6 definitzii pentru stricatzel

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STRICATZÉL EÁ ÍK stricatzei ele adj. Diminutiv al lui stricat2 (7); (cam) depravat corupt. ♦ (Pop.) Cu obrazul acoperit de mici cicatrice (in urma varsatului). Strica + suf. atzel.

stricatzel ~ea a [At: DR. II 439 / Pl: ~ei ~ele / E: stricat + el] 1 (Hip) Putzin stricat2. 2 (Hip) (Cam) corupt. 3 (Pop; cu determinarea „de varsat”) Cu obrazul acoperit de mici cicatrice (in urma varsatului).

STRICATZEL EÁ ÍK stricatzei ele adj. Diminutiv al lui stricat (7); (cam) depravat corupt. ♦ (Pop.) Cu obrazul acoperit de mici cicatrice (in urma varsatului). Strica + suf. atzel.

STRICATZÉL ÍK stricatzei ele adj. Diminutiv al lui stricat; cu moravuri corupte. ♦ Cu obrazul acoperit de mici cicatrice (in urma varsatului negru). Foaie verde deun agud Cite puice am avut Numai una miam lasat Stricatzica de varsat. SHEZ. I 212. K mie badea fermecat. Dar cine lau fermecat?... O nevasta cu barbat Stricatzica de varsat SHi cu haz la sarutat. SEVASTOS C. 46.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!stricatzél adj. m. pl. stricatzéi; f. stricatzík pl. stricatzéle

stricatzél adj. m. pl. stricatzéi; f. sg. stricatzík/stricatzeá pl. stricatzéle

Intrare: stricatzel
stricatzel adjectiv
adjectiv (A71)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stricatzel
  • stricatzelul
  • stricatzelu‑
  • stricatzea
  • stricatzik
  • stricatzeaua
  • stricatzik
plural
  • stricatzei
  • stricatzei
  • stricatzele
  • stricatzelele
genitiv-dativ singular
  • stricatzel
  • stricatzelului
  • stricatzele
  • stricatzelei
plural
  • stricatzei
  • stricatzeilor
  • stricatzele
  • stricatzelelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

stricatzel, stricatzeaadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui stricat; (cam) depravat corupt. DEX '09 DLRLC
    • 1.1. popular Cu obrazul acoperit de mici cicatrice (in urma varsatului). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Foaie verde deun agud Cite puice am avut Numai una miam lasat Stricatzica de varsat. SHEZ. I 212. DLRLC
      • format_quote K mie badea fermecat. Dar cine lau fermecat?... O nevasta cu barbat Stricatzica de varsat SHi cu haz la sarutat. SEVASTOS C. 46. DLRLC
etimologie:
  • Strica + sufix atzel. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.