33 de definitzii pentru streashina
din care- explicative (24)
- morfologice (4)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
STREÁSHINA streshini s. f. Prelungire a acoperishului unei constructzii in afara zidurilor care apara peretzii shi fundatziile de ploaie. ◊ Expr. A(shi) pune mana (sau palma) streashina (la ochi sau rar ochilor la frunte) sau a duce mana streashina (la ochi) a se uita a sta etc. cu mana streashina (la sau pe ochi deasupra ochilor) = a(shi) pune a duce etc. palma la frunte deasupra ochilor pentru a se apara de soare cand priveshte sau pentru a vedea mai bine. ♦ Jgheab de scurgere a apelor de ploaie montat la marginea acoperishului caselor. ♦ Acoperish (de shindrila) inclinat cu care se acopera la tzara unele garduri sau portzi. ♦ Partea ieshita mai in afara la o claie sau la o shira care se scurge apa de ploaie. ♦ Ramurile copacilor din marginea unei paduri; terenul din marginea unei paduri. ♦ Marginea de jos a caierului (din care se trage firul). [Var.: (reg.) stráshina stréshina s. f.] Cf. sl. strĕha.
STREÁSHINA streshini s. f. Prelungire a acoperishului unei constructzii in afara zidurilor care apara peretzii shi fundatziile de ploaie. ◊ Expr. A(shi) pune mana (sau palma) streashina (la ochi sau rar ochilor la frunte) sau a duce mana streashina (la ochi) a se uita a sta etc. cu mana streashina (la sau pe ochi deasupra ochilor) = a(shi) pune a duce etc. palma la frunte deasupra ochilor pentru a se apara de soare cand priveshte sau pentru a vedea mai bine. ♦ Jgheab de scurgere a apelor de ploaie montat la marginea acoperishului caselor. ♦ Acoperish (de shindrila) inclinat cu care se acopera la tzara unele garduri sau portzi. ♦ Partea ieshita mai in afara la o claie sau la o shira care se scurge apa de ploaie. ♦ Ramurile copacilor din marginea unei paduri; terenul din marginea unei paduri. ♦ Marginea de jos a caierului (din care se trage firul). [Var.: (reg.) stráshina stréshina s. f.] Cf. sl. strĕha.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
streashina sf [At: GCR I 172/29 / V: stra~ stresh~ (ivr) stash~ steashana stersh~ ~rashana ~rashana ~rash~ ~ajna ~shana ~shna ~eshana ~eshana ~eshna ~eshtina shtresh~ / Pl: ~eshini (rar) ~eashini (pop) ~eshine / E: vsl *стрѣшина cf bg стрешина] 1 Prelungire a acoperishului unei costructzii peste marginea superioara a peretzilor exteriori care apara fatzada shi fundatziile de ploaie shi previne acumularea apei la baza zidurilor Si: jgheab (ivr) scoc (reg) plasa1 polata cetarna. 2 (Pex) Jgheab de scurgere a apelor montat la marginea acoperishului caselor. 3 (Ie) Ashi pune sau a(shi) duce mana (sau palma) ~ la (sau pe peste) ochi (ori frunte) sau deasupra ochilor sau (a se uita a sta etc.) cu mana ~ (la sau pe ochi deasupra ochilor sau sprancenelor) ori ashi face ~ la ochi cu palma Ashi propti muchia palmei deasupra sprancenelor k o aparatoare impotriva soarelui sau pentru a vedea mai bine. 4 (Reg; ie) Ai curge (cuiva) ~eshinile Ai curge nasul. 5 (Pan) Nume dat partzii de deasupra a unor constructzii a marginilor unor obiecte etc. care are rolul de a proteja de ploaie ori de razele soarelui sau care constituie extremitatea unor obiecte. 6 Acoperish (de shindrila tzigla etc.) inclinat cu care se acopera unele grajduri sau partzi de lemn. 7 Parte cladita mai inafara la un stog la o shira etc. care se scurge apa de ploaie. 8 (Reg) Acoperish la shira sau stogul de paie. 9 (Reg; gmtz) Bor (la palarie). 10 (Reg; gmtz) Cozoroc (la shapca). 11 (Rar; urmat de determinari) Poala (de padure). 12 (Rar; de obicei urmat de determinari) Poala (de munte). 13 (Pop) Marginea de jos a caierului (din care se trage firul). 14 (Reg; if strashana) Prispa. 15 (Ivr) Cort (1). 16 (Inv) Etaj (al unei constructzii).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STREÁSHINA streshini s. f. Prelungire a acoperishului unei constructzii in afara zidurilor care apara de ploaie fatzada shi fundatziile. Chiar in coltz vazu circiuma cu streashina foarte lata. REBREANU R. I 93. Venivor rindunele din nou la primavara SHi iar vor face cuibul sub streshini peste prag. COSHBUC P. II 192. Saracele mindrele Chiscuiesc k paserile Pe sub toate streshinile; Numai la streashina mea Chiscuiesc shi nice prea. JARNÍKBIRSEANU D. 376. ◊ Fig. Spre asfintzit din cind in cind din luminishuri se lamuresc sub streashina cerului valuri de muntzi. SADOVEANU O. VII 216. Radu... se uita in sus la crengile negre shi fara nici o frunza ale marelui pom shi se asheza trudit sub streashinai larga. VLAHUTZA O. A. 132. ◊ Expr. A(shi) pune mina (sau palma) streashina (la ochi mai rar ochilor sau la frunte) sau a duce mina streashina la ochi sau a se uita a sta etc. cu mina streashina (la sau pe ochi sau deasupra ochilor) = a(shi) pune a duce (sau a se uita a sta cu) palma la frunte deasupra ochilor pentru a se apara de soare shi a putea vedea mai bine. Ishi privi omul punindushi mina streashina la ochi vrind sa intzeleaga mai bine ce vrea sa spuna. PREDA. I. 95. Cind aveau ragaz shi mai ales dumineca se bucurau facindule [porumbeilor] vint shi urmarindui cu mina streashina cum se rotesc shi cit de mult se inaltza in vazduh. PAS Z. I 129. Se ridica din locui shi se uita peste tzarcuri cu mina streashina pe ochi. GALACTION O. I 166. Duce mina streashina la ochi cautind sa deslusheasca zarea. DUNAREANU CH. 105. ◊ (Glumetz pentru borul palariei; atestat in forma streshina) Ian priveshte parcas umflata cu tzevia; am talie de moda cit o bute sho oboroaca de capela cu streshina. ALECSANDRI T. 920. ♦ Jgheab de scurgere a apelor montat la acoperishul caselor. Streshinile se dezgheatza Picura margaritare. IOSIF V. 26. ♦ Acoperish (de shindrila) cu care se acopera la tzara unele garduri sau portzi. ♦ Partea ieshita mai in afara la o claie sau la o gireada care se scurge apa de ploaie. ♦ (Mai ales la pl.) Ramurile copacilor din marginea unei paduri; terenul din marginea padurii; poalele padurii. Petrecura cu ochii pina departe pe necunoscutzi pe supt streshinile luncii. SADOVEANU la TDRG. (In forma strashina) Aici pe linga Olt avea sub strashina unor paduri intinse de stejar un crimpei de moshie. GALACTION O. I 291. ◊ Marginea de jos a caierului (din care se trage firul). Cinta muindushi pripit degetele de sub streashina caierului. DELAVRANCEA S.167. Variante: stráshina (pl. strashini VLAHUTZA P. 10 shi strắshini VLAHUTZA O. A. 80) stréshina s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STREÁSHINA stréshini f. 1) Prelungire a acoperishului peste marginea de sus a peretzilor unei constructzii care o apara de ploaie. * A(shi) pune (sau a duce) mana ~ (la ochi) sau a se uita cu mana ~ (la ochi) a(shi) pune mana deasupra ochilor pentru a se apara de soare shi a vedea mai bine. 2) Jgheab pentru scurgerea apei de ploaie fixat de marginea acoperishului unei case; uluc. 3) Partea ieshita mai in afara a unei girezi sau a unui stog care se scurge apa de ploaie. 4) Marginea de jos a caierului pus pe o furca de tors. [G.D. streshinii] /<sl. strĕšina
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
streashina f. 1. marginile acoperishului servind la scurgerea ploii: randunelele se adapostesc sub streshini; 2. acoperish in genere: sub streashinai de cetini EM. [Slovean STRESHINA acoperish].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
streáshina V. streshina.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
STRÁSHINA s. f. v. streashina.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
STRÁSHINA s. f. v. streashina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ionel
- actziuni
STRÁSHINA s. f. v. streashina.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STRÉSHINA s. f. v. streashina.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
STRÉSHINA s. f. v. streashina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
STRÉSHINA s. f. v. streashina.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
strashana sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
strashina sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
strashna[1] sf vz streashina
- Varianta neconsemnata in definitzia principala. Posibil sa fie vorba de varianta strajna pentru care nu exista o referintza incrucishata proprie — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
strashana sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
strashina sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
streajna sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
streashana sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
streashna sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
streshana sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
streshana sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
streshina sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
streshna sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
streshtina sf vz streashina
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
stráshina V. streshina.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
strắshinĭ f. pl. v. streshina.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
stréshina (est) shi streáshina (vest) f. pl. streshinĭ (nsl. štresina; d. vsl. strĭeha acoperemint streshina; sirb. nastrešnica streshina). Prelungirea acoperemintuluĭ k sa apere shi maĭ bine casa de ploaĭe. SHi strashina (Munt. Pt.): tzurtzurĭ la shtrashina (ChN. 14 shi 79) cladariĭ de coarna supt strashinĭ (Sov. 199 shi 218).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
streáshina s. f. g.d. art. stréshinii; pl. stréshini
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
streáshina s. f. g.d. art. stréshinii; pl. stréshini
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
streashina pl. streshini
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
streashina streshini.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
STREÁSHINA s. (CONSTR.) 1. jgheab (inv. shi reg.) scoc (reg.) plasa polata (Transilv.) cetarna. (~ la acoperishul casei.) 2. sageac.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
STREÁSHINA s. v. bor cat cozoroc etaj margine nivel prispa viziera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
STREASHINA s. jgheab (inv. shi reg.) scoc (reg.) plasa polata (Transilv.) cetirna. (~ la acoperishul casei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
streashina s. v. BOR. CAT. COZOROC. ETAJ. MARGINE. NIVEL. PRISPA. VIZIERA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
stráshina (ni) s. f. 1. Marginea care iese in afara acoperishului. 2. Husa aparatoare copertina. 3. Acoperish. 4. Bor de palarie. Var. stre(a)shina shi der. Sl. cf. bg. slov. strešina din sl. strĕcha ostrĕšije (Miklosich Slaw. Elem. 47; Cihac II 232; Tiktin; Iordan Dift. 150; Conev 80). Der. strashini vb. (a pune streashina); instrashinat adj. (acoperit).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F55) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F52) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
streashina, streshinisubstantiv feminin
- 1. Prelungire a acoperishului unei constructzii in afara zidurilor care apara peretzii shi fundatziile de ploaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Chiar in coltz vazu circiuma cu streashina foarte lata. REBREANU R. I 93. DLRLC
- Venivor rindunele din nou la primavara SHi iar vor face cuibul sub streshini peste prag. COSHBUC P. II 192. DLRLC
- Saracele mindrele Chiscuiesc k paserile Pe sub toate streshinile; Numai la streashina mea Chiscuiesc shi nice prea. JARNÍKBIRSEANU D. 376. DLRLC
- Spre asfintzit din cind in cind din luminishuri se lamuresc sub streashina cerului valuri de muntzi. SADOVEANU O. VII 216. DLRLC
- Radu... se uita in sus la crengile negre shi fara nici o frunza ale marelui pom shi se asheza trudit sub streashinai larga. VLAHUTZA O. A. 132. DLRLC
- 1.1. Jgheab de scurgere a apelor de ploaie montat la marginea acoperishului caselor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Streshinile se dezgheatza Picura margaritare. IOSIF V. 26. DLRLC
-
- 1.2. Acoperish (de shindrila) inclinat cu care se acopera la tzara unele garduri sau portzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.3. Partea ieshita mai in afara la o claie sau la o shira care se scurge apa de ploaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.4. Ramurile copacilor din marginea unei paduri; terenul din marginea unei paduri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Petrecura cu ochii pina departe pe necunoscutzi pe supt streshinile luncii. SADOVEANU la TDRG. DLRLC
- Aici pe linga Olt avea sub strashina unor paduri intinse de stejar un crimpei de moshie. GALACTION O. I 291. DLRLC
-
- 1.5. Marginea de jos a caierului (din care se trage firul). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cinta muindushi pripit degetele de sub streashina caierului. DELAVRANCEA S.167. DLRLC
-
- A(shi) pune mana (sau palma) streashina (la ochi sau rar ochilor la frunte) sau a duce mana streashina (la ochi) a se uita a sta etc. cu mana streashina (la sau pe ochi deasupra ochilor) = a(shi) pune a duce etc. palma la frunte deasupra ochilor pentru a se apara de soare cand priveshte sau pentru a vedea mai bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ishi privi omul punindushi mina streashina la ochi vrind sa intzeleaga mai bine ce vrea sa spuna. PREDA. I. 95. DLRLC
- Cind aveau ragaz shi mai ales dumineca se bucurau facindule [porumbeilor] vint shi urmarindui cu mina streashina cum se rotesc shi cit de mult se inaltza in vazduh. PAS Z. I 129. DLRLC
- Se ridica din locui shi se uita peste tzarcuri cu mina streashina pe ochi. GALACTION O. I 166. DLRLC
- Duce mina streashina la ochi cautind sa deslusheasca zarea. DUNAREANU CH. 105. DLRLC
- (Pentru borul palariei) Ian priveshte parcas umflata cu tzevia; am talie de moda cit o bute sho oboroaca de capela cu streshina. ALECSANDRI T. 920. DLRLC
-
-
etimologie:
- strĕha DEX '98 DEX '09