stimat ~a a [At: GHICA C. E. 239 / Pl: ~atzi ~e / E: stima] Care se bucura de stima de consideratzie Si: in stima (4).

STIMÁT A stimatzi te adj. Care se bucura de stima de consideratzia celorlaltzi; respectat. ◊ (In formule de politetze) Asha eu stimate prietine in vorbele insemnate in acest carnet caremi sta pe masa vad rude de demult shi de departe. SADOVEANU E. 141. Stimata doamna sotzul dumitale... se intoarce k un erou. SAHIA N. 48.

STIMÁT A adj. Care se bucura de stima de consideratzie; respectat. [< stima].

*stimát a adj. Caruia ĭ se acorda stima onorat: stimate amice!

STIMÁT adj. 1. apreciat considerat pretzuit respectat (pop. fig.) vazut (inv. fig.) vederos. (Un om ~.) 2. cinstit onorabil onorat pretzuit respectabil respectat stimabil venerabil (inv.) omenit preacinstit. (O familie ~.)

STIMAT adj. 1. apreciat considerat pretzuit respectat (pop. fig.) vazut (inv. fig.) vederos. (Un om ~.) 2. cinstit onorabil onorat pretzuit respectabil respectat stimabil venerabil (inv.) omenit preacinstit. (O familie ~.)

Stimat ≠ nestimat