10 definiții pentru sterpăciune
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sterpăciune sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: stârpici~, (îvr) stărpici~, (reg) stărpăciune[1], stăr~, stârp~, stearp~, sterpici~, stirp~, stirpici~ / Pl: ~ni / E: sterp + -ăciune] 1 (Rar) Sterilitate (1). 2 (Rar; ccr; îf stârpiciune) Pământ sterp (1). 3 (Fig) Insensibilitate. 4 (Îrg) Sterilitate (2). 5 (Trs; adesea prt) Femeie stearpă (27). 6-7 (Îrg) Sterp (24, 26). 8 (Reg) Stup care nu roiește. 9 (Reg) Stârpitură (4). corectată
- În original, tipărit incorect: stărpăciună și fără accent. O confirmă referința încrucișată și etimologia cuvântului principal de față — LauraGellner
stearpăciune sf vz sterpăciune
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sterpiciune sf vz sterpăciune
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stirpăciune sf vz sterpăciune
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stirpiciune sf vz sterpăciune
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STERPICIÚNE s. f. Faptul de a fi sterp; sterilitate, stîrpiciune. [Fîntînă ca aceasta] n-a fost prin alte veacuri, vindecînd și sterpiciunea și-ntrecînd chiar orice leacuri. CONTEMPORANUL, VI 39.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STERPICIÚNE s. f. (Rar) Faptul de a fi sterp; sterilitate. – Din sterp + suf. -ic-iune.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
sterpicĭúne f. (d. sterp). Defectu de a fi sterp, sterilitate. – Și stărp- (est) și stîrp-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STERPĂCIÚNE s. v. nefertilitate, neproductivitate, nerodnicie, pocitanie, pocitură, sărăcie, sterilitate, stârpitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sterpăciune s. v. NEFERTILITATE. NEPRODUCTIVITATE. NERODNICIE. POCITANIE. POCITURĂ. SĂRĂCIE. STERILITATE. STÎRPITURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sterpăciune, sterpăciunisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a fi sterp. DLRLCsinonime: sterilitate stârpiciune
- [Fântână ca aceasta] n-a fost prin alte veacuri, vindecînd și sterpiciunea și-ntrecînd chiar orice leacuri. CONTEMPORANUL, VI 39. DLRLC
-
etimologie:
- sterp + sufix -ic-iune. DLRM