STÉLNIȚĂ, stelnițe, s. f. (Reg.) Ploșniță. – Din sb. stenica.

stelniță sf [At: ȘINCAI, în DR. V, 557 / V: stăl~, ~eal~ (reg) stal~ / Pl: ~țe și (rar) ~ți / E: scr stenica] (Pop) 1-5 Ploșniță (Cimex lecturarius, Cimex columbarius, Cimex prasinus, Eurygaster maura, Euryderma ornata).

STÉLNIȚĂ, stelnițe, s. f. (Reg.) Ploșniță. – Din scr. stenica.

STÉLNIȚĂ, stelnițe, s. f. (Regional) Ploșniță. Dintre insectele cele mai neplăcute și mai nesuferite este ploșnița... numită... încă și stelniță. MARIAN, INS. 430.

stelniță f. Mold. Tr. păduche de lemn [Slav. STIENIȚA].

stélniță f., pl. e (sîrb. stjenica, bg. vsl. stĭenica, d. stĭena, zid, părete, peatră, adică „care trăĭește în părete”. V. stîncă. P. epentezâ, cp. cu velniță). Ban. Olt. Ploșniță.

stealniță sf vz stelniță

stélniță (reg.) s. f., g.-d. art. stélniței; pl. stélnițe

stélniță s. f., g.-d. art. stélniței; pl. stélnițe

STÉLNIȚĂ s. v. păduche-de-lemn, ploșniță.

stelniță s. v. PĂDUCHE-DE-LEMN. PLOȘNIȚĂ.

stélniță (-țe), s. f. – Ploșniță (Acanthia lectularia). Sl. stĕnica (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 367; Conev 52), cf. sb. stjenica, slov. stenica. – Der. stelnicariță, s. f. (păducherniță, Lepidium ruderale).

stélniță, stelnițe, s.f. – Ploșniță (Acanthia lectularia): „Păduchii de la țigani, / Stelnițele de la jidani” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 220). ♦ (onom.) Stelnițe, poreclă pentru locuitorii din Chechiș. – Din sl. stĕnica (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX), din scr. stenica (MDA).

stélniță, -e, s.f. – Ploșniță (Acanthia lectularia). Stelnițe, poreclă pentru locuitorii din Checiș. – Din sl. stĕnica.