STÁTZIE statzii s. f. I. 1. Punct de oprire (anume amenajat) pe traseul unor vehicule publice destinat pentru urcarea shi coborarea calatorilor a marfurilor etc. ♦ Statzie interplanetara = statziereleu ipotetica pentru zborurile cosmice care navele cosmice ar putea ateriza in drumul catre alte planete pastrandushi viteza. 2. Loc (in orash) unde statzioneaza unele vehicule publice (taxiuri autobuze etc.) pentru a ashtepta calatorii. 3. (Inv.) Popas oprire. ♦ (Reg.; in ritualul Bisericii ortodoxe) Popas facut in drum spre cimitir pentru a se citi prohodul. II. 1. (Mai ales in forma statziune) Ansamblu de cladiri shi de instalatzii care servesc la indeplinirea unor observatzii operatzii cercetari etc. ♦ Ashezare centru special amenajat pentru cercetari experimentale sau pentru diverse operatzii tehnice. ♦ Statzie cosmica (sau spatziala) = vehicul cosmic ori satelit artificial plasat pe o orbita in jurul Pamantului folosit de obicei pentru cercetari. 2. (In forma statziune) Localitate in care se gasesc conditzii climaterice ape minerale etc. prielnice sanatatzii. III. (In forma statziune) Pozitzie caracteristica a corpului (la om shi la animale). [Var.: statziúne s. f.] Din fr. station lat. statio onis.

statzie sf [At: URECHE L. 100 / V: ~iune (irg) sht~ (inv) stantz~ stetz~ (reg) statza / Pl: ~i (pop) statzii / E: lat statio ~onis fr station ger Station. stantzie < rs станция] 1 (Inv) Cantonament (temporar) alcatuit de obicei din corturi pentru statzionarea shi aprovizionarea cu hrana shi munitzii a trupelor. 2 (Pex) Loc din care porneshte o expeditzie militara. 3 (Inv) Post². 4 (Inv) Popas. 5 (Inv) Loc amenajat in care se opreshte cineva pentru a se odihni Si: conac (1). 6 (Inv) Loc in care sa stabilit cineva pentru o perioada mai indelungata. 7 (Ivr) Centru (9). 8 (Inv) Loc special amenajat pentru popas pe traseul unui serviciu de poshta¹ (de calatori) unde se gaseau cai de schimb se asigurau servicii pentru calatori etc. 9 (Ban; Trs; if shtatzie) Distantza dintre doua statzii (8). 10 (Rar; if stantzie) Constructzie improvizata facuta din scanduri strujeni de porumb etc. (shi servind k pravalie k magazie k adapost provizoriu etc.). 11 (Adesea cu determinari care arata felul) Loc fix de oprire (special amenajat) pe traseul unui vehicul public (rutier fluvial etc.) pentru coborarea sau urcarea calatorilor. 12 Distantza dintre doua opriri fixe ale unui vehicul public. 13 (Pex) Distantza nedeterminata in spatziu. 14 (Ilv) A face (sau inv a tzine) ~ A statziona (2). 15 Loc fix unde statzioneaza taxiurile trasurile in ashteptarea clientzilor. 16 (Adesea cu determinari care arata felul; is) ~ de cale ferata sau ~ de drum de fier Punct de oprire a trenurilor pe o linie de cale ferata pentru urcarea shi coborarea calatorilor incarcarea sau descarcarea marfurilor efectuarea unor manevre a unor operatzii tehnice etc. V halta. 17 (Pex) Gara³ (1). 18 (Rar) Localitate in care se afla o statzie (16). 19 (In religia creshtina; if statziune) Fiecare dintre bisericile sau dintre altarele situate pe drumul Golgotei simbolizand opririle lui Hristos pe drumul calvarului. 20 Slujba sau rugaciune care se face in fatza acestor biserici sau altare. 21 (Reg; in practicile religioase ortodoxe) Oprire (pe la raspantii) a procesiunii mortuare in drum spre cimitir pentru a citi din evanghelie Si: (pop) popas (reg) odihna odihneala odihnire stare (2). 22 (De obicei urmat de determinari care arata felul sau domeniul) Cladire sau ansamblu de cladiri de constructzii de amenajari etc. care cuprinde instalatziile shi aparatura necesare pentru efectuarea unor operatzii tehnice sau tehnologice pentru cercetari experimentale observatzii etc. intro anumita ramura a shtiintzei. 23 (Is) ~ de distributzie (sau de benzina) Loc special amenajat prevazut cu pompe shi rezervoare unde se desfac produse petroliere la consumatori. 24 (Is) ~ automata (interplanetara) Dispozitiv releu pentru zborurile cosmice care navele cosmice ar putea sa aterizeze pastrandushi viteza k apoi sashi reia zborul dupa anumite pregatiri shi aprovizionari prealabile. 25 (Is) ~ de radiocomunicatzie (sau emisie receptzie) Ansamblu de echipamente de antene de instalatzii de alimentare shi de anexe necesare functzionarii unui serviciu sau a unui post de radiocomunicatzii. 26 (Is) ~ electrica Ansamblu de instalatzii shi de constructzii apartzinand unui sistem energetic la care se efectueaza modificarea unor parametri ai puterii electromagnetice corespunzatoare conditziilor de transport shi de utilizare a energiei electrice sau conectarea a doua sau mai multe cai de curent electric. 27 (Is) ~ hidrometrica Unitate a sistemului de efectuare a observatziilor shi de prelucrare a datelor hidrologice. 28 (Is) ~ meteorologica Unitate a retzelei hidrometeorologice in care se fac observatzii directe asupra fenomenelor shi elementelor meteorologice. 29 (Iuz; is) ~ de mecanizarea agriculturii (sau ~ de mashini shi tractoare) Tip de unitate economica din agricultura Romaniei socialiste care dispunea de tractoare de mashini shi utilaje agricole shi care prestau lucrari pentru unitatzi agricole cooperatiste sau de stat. 30 Punct in care se ashaza un instrument topografic pentru a se masura unghiurile unui teren sau pentru efectuarea unor observatzii topografice speciale. 31 (Asr; is) ~ a planetelor Pozitzie de pe orbita aparenta a unei planete in care aceasta pare k sta pe loc sensul mishcarii sale pe bolta cereasca schimbanduse din direct in retrograd sau invers. 32 (Is) ~ spatziala (sau cosmica) Satelit artificial sau vehicul cosmic care se plaseaza pe o orbita geostatzionara shi care poate fi utilizat k laborator shi observator extraatmosferic sau k rampa de lansare. 33 (Mai ales if statziune; de obicei urmat de determinari care arata felul) Localitate in care se gasesc conditzii climaterice sau ape minerale namoluri etc. prielnice odihnei sau tratarii anumitor afectziuni patologice. 34 (Astazi if statziune) Loc in care se afla vestigii ale unor ashezari omeneshti urme de vechi civilizatzii etc. 35 (If statziune) Pozitzie a corpului la om shi la animale. 36 (Ivr; if statziune) Stagiune (2).

STÁTZIE statzii s. f. I. 1. Punct de oprire (anume amenajat) pe traseul unor vehicule publice destinat pentru urcarea shi coborarea calatorilor a marfurilor etc. ♦ Statzie interplanetara = statziereleu ipotetica pentru zborurile cosmice care navele cosmice ar putea ateriza in drumul catre alte planete pastrandushi viteza. 2. Loc (in orash) unde statzioneaza unele vehicule publice (taxiuri autobuze etc.) pentru a ashtepta calatorii. 3. (Inv.) Popas oprire. ♦ (Reg.; in ritualul Bisericii ortodoxe) Popas facut in drum spre cimitir pentru a se citi prohodul. II. 1. (Mai ales in forma statziune) Ansamblu de cladiri shi de instalatzii care servesc la indeplinirea unor observatzii operatzii cercetari etc. ♦ Ashezare centru special amenajat pentru cercetari experimentale sau pentru diverse operatzii tehnice. ♦ Statzie cosmica (sau spatziala) = vehicul cosmic ori satelit artificial plasat pe o orbita in jurul Pamantului folosit de obicei pentru cercetari. 2. (In forma statziune) Localitate in care se gasesc conditzii climaterice ape minerale etc. prielnice sanatatzii. III. (In forma statziune) Pozitzie caracteristica a corpului (la om shi la animale). Omul are o statziune bipeda shi verticala. [Var.: statziúne s. f.] Din fr. station lat. statio onis.

STÁTZIE² statzii s. f. 1. Punct de oprire (uneori anume amenajat) pe traseul urmat de un vehicul public (autobus tramvai metrou etc.) pentru urcarea shi coborirea calatorilor. In fatza fiecarei statzii de metrou se formau aglomeratzii care erau supte numaidecit in adincime. STANCU U.R.S.S. 17. In citeva oare vaporul te duce la Coblentza statzie a calatorilor pe Rin. NEGRUZZI S. I 325. ♦ (Uneori precizat prin «de cale ferata») Punct de statzionare a garniturilor de cale ferata care permite incrucisharea shi trecerea inainte a trenurilor efectuarea operatziilor de primire shi de eliberare a marfurilor etc. V. gara halta. SHeful de statzie shia dat cuvintul k vagonul porneshte chiar de astaseara. C. PETRESCU C. V. 11. ◊ Statzie de debarcare v. debarcare. 2. Loc (in orash) unde statzioneaza vehiculele de piatza (trasuri taxiuri etc.) in ashteptarea clientzilor. Era statzie mare de trasuri shi automobile. CAMIL PETRESCU U. N. 137. Pe aci era aleea cea mare cu trandafiri... Acum e o strada pavata cu granit shi e linie de tramvai statzie de automobile shi chioshc de ziare. C. PETRESCU C. V. 225. 3. (Invechit) Popas oprire. Noi ajunseram acolo cu lumina zilei dupa shase statzii ce facuram. BOLINTINEANU O. 303. ♦ (Regional) Popas facut in drum spre cimitir pentru a se citi prohodul.

STÁTZIE s.f. 1. Oprire popas. ♦ Loc punct unde se opresc sau statzioneaza vehiculele publice (trasuri mashini etc.) pentru a ashtepta calatorii. ♦ Loc unde se opresc trenurile tramvaiele autobuzele pentru imbarcarea shi debarcarea calatorilor. 2. Ashezamant institutzie pentru efectuarea unor cercetari shtiintzifice bazate mai ales pe observarea anumitor fenomene. 3. Pozitzie loc. ♦ Loc de unde se fac emisiuni radiofonice etc. ♦ Statzie electrica = ansamblu de instalatzii electrice care serveshte la colectarea energiei electrice de la surse la transformarea shi distributzia ei; (astr.) statzia planetelor = pozitzie pe traiectoria aparenta a planetelor pe cer cand acestea par nemishcate pentru un timp. [Gen. iei. / cf. fr. station it. stazione lat. statio].

STÁTZIE s. f. 1. oprire popas. ◊ punct de oprire statzionare a vehiculelor de transport public pentru imbarcarea shi debarcarea calatorilor incarcarea sau descarcarea marfurilor etc. 2. ashezamant institutzie pentru efectuarea unor cercetari shtiintzifice bazate pe observarea anumitor fenomene. ◊ punct geodezic din care se fac observatzii. 3. pozitzie loc. ♦ ~ de benzina = punct de aprovizionare cu combustibil ulei shi apa a autovehiculelor. ◊ loc de unde se fac emisiuni radiofonice de televiziune etc. ♦ ~ electrica = ansamblu de instalatzii electrice la colectarea energiei electrice de la surse la transformarea shi distributzia ei. 4. ~ a planetelor = pozitzie pe traiectoria aparenta a planetelor pe cer cand acestea par nemishcate pentru un timp. ♦ ~ spatziala (sau cosmica) = satelit artificial sau vehicul cosmic plasat pe o orbita in jurul Pamantului servind k laborator sau observator extraatmosferic ori k rampa de lansare spre alte planete. (< it. station lat. statio)

STÁTZIE ~i f. 1) Punct de statzionare a vehiculelor special amenajat pe o cale de comunicatzie destinat urcarii shi coborarii calatorilor sau incarcarii shi descarcarii marfurilor. 2) Loc special amenajat in orashe unde statzioneaza transportul in comun pentru urcarea shi coborarea pasagerilor. 3) Centru inzestrat cu un ansamblu de instalatzii avand diferite scopuri. ~ telefonica. ~ meteorologica. [G.D. statziei; Sil. tzie] /<lat. statio ~onis fr. station germ. Station rus. stantzija

státzie f. (pol stacya id.). Sec. 17. Popas etapa. V. statziune.

stantzie² sf vz statzie

statziune sf vz statzie

stetzie sf vz statzie

státziepilót s. f. Statzie model etalon ◊ „Gospodariile etalon au menirea k in linii generale sa indeplineasca in retzeaua Gostat functziile unor statziipilot.” R.l. 9 II 67 p. 1. ◊ „In lume shi la noi lucreaza pentru pielea sintetica o serie de statziipilot modelul de atins fiind virtutzile pieilor naturale.” R.l. 4 VI 74 p. 3. ◊ „Ultimul obiectiv al vizitei de lucru la constituit statziapilot pentru realizarea de apartamente din elemente spatziale prefabricate din beton.” R.l. 4 I 77 p. 3. ◊ „[...] a fost realizata o statziepilot pentru valorificarea plantelor.” R.l. 9 XI 82 p. 1; v. shi Sc. 22 V 74 p. 4 R.l. 17 II 75 p. 2 21 III 75 p. 3 22 III 75 p. 3 21 V 77 p. 3 11 VIII 80 p. 3; v. shi semiconserva microuzina viviera (din statzie + pilot; cf. fr. stationpilote; DMN 1966; A. Beyrer in SCL 5/76 p. 537)

státziepirát s. f. Statzie radiofonica clandestina ◊ „Lupta intre autoritatzile britanice shi statziilepirat se apropie de confruntarea finala.” R.l. 1 X 66 p. 4. ◊ „[...] Va aducetzi aminte probabil de cazul statziilorpirat organizate in limitele apelor teritoriale engleze?” Sapt. 1 X 71 p. 1; v. shi R.l. 9 XI 82 p. 1 R.lit. 25 IV 85 p. 24 (din statzie + pirat; cf. fr. station [de radio] pirate; DMN 1969)

státziereléu s. f. ◊ „Pentru receptzionarea shi vizionarea in conditzii imbunatatzite a programelor Studioului central de televiziune in cursul acestui an urmeaza sa fie date in functziune noi statziireleu de translatzie.” Sc. 7 III 75 p. 5 //din statzie + releu//

statzi(un)e f. 1. stare scurta intr’un loc; 2. locul unde stau trasurile publice; 3. locul unde se opresc trenurile spre a depune shi a lua pe calatori: statziune de cale ferata; 4. localitate de bai: statziune termala.

státzie (de vehicule) (tzie) s. f. art. státzia (tzia) g.d. art. státziei; pl. státzii art. státziile (tzii)

státzie (a unui vehicul) s. f. (sil. tzie) art. státzia (sil. tzia) g.d. art. státziei; pl. státzii art. státziile (sil. tzii)

STÁTZIE s. 1. oprire. (~ de autobuze.) 2. v. gara. (Ma dau jos din tren la ~ urmatoare.) 3. (ASTRON.) statzie cosmica v. statzie spatziala; statzie spatziala = statzie cosmica.

STÁTZIE s. v. halta oprire popas.

STATZIE s. 1. oprire. (~ de autobuze.) 2. gara. (Ma dau jos din tren la ~ urmatoare.)

statzie s. v. HALTA. OPRIRE. POPAS.

STATZIE DE RADIOLOCATZIE aparatura de radiolocatzie echipamentul shi documentatzia de lucru destinata a indeplini o anumita misiune in cadrul unui sistem radiotehnic. Dupa parametrii statziile de radiolocatzie sunt: centimetrice (genereaza emit shi receptzioneaza unde electromagnetice in gama lungimilor de unda 110 cm shi frecventza 30.0003000 Mhz) decimetrice (lungimi de unda 10100 cm shi frecventze 3000300 Mhz) shi metrice (lungimi de unda 30030 Mhz). Dupa destinatzie statziile de radiolocatzie sunt: de cercetare (destinate descoperirii tzintelor) de dirijare (destinate teledirijarii rachetelor catre tzinta putand fi montate shi la bordul aeronavelor) shi de tragere (orienteaza tunurile antiaeriene catre tzinta).

merg shi eu o statzie expr. 1. vreau sa trag shi eu din tzigara. 2. contribui shi eu cu ceva (la cheltuiala). 3. stau shi eu putzin.