optziuni
  • info

7 definitzii pentru starnire

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STARNÍRE starniri s. f. Actziunea de a (se) starni shi rezultatul ei. V. starni.

STARNÍRE starniri s. f. Actziunea de a (se) starni shi rezultatul ei. V. starni.

starnire sf [At: VALIAN V. / Pl: ~ri / E: starni] 1 Mishcare deranjare din loc a prafului a frunzelor a pietrelor etc. (facandule sa porneasca sa pluteasca sa zboare etc. prin aer) Si: inaltzare rascolire ridicare (rar) starneala (1). 2 Rascolire a pasarilor a animalelor etc. din locurile (ascunse) in care se afla Si: bataie (31) (rar) starneala (2) (inv) scornire Vz: goana gonire haituiala haituire. 3 (Rar) Asmutzire (1). 4 Declanshare brusca (shi cu putere) a vantului a viscolului etc. Si: iscare izbucnire incepere (rar) scociorare starneala (3). 5 (Irg) Trezire. 6 (Rar) Declanshare (2). 7 (Pop) Scornire (4). 8 Contribuire la aparitzia sau la dezvoltarea unui eveniment a unui fenomen etc. Si: cauzare (1) declanshare (2) determinare (7) dezlantzuire (2) generare (2) iscare nashtere pricinuire producere provocare trezire (rar) prilejuire ridicare starneala (8) trezit1 (inv) prilejire scornire. Determinare a existentzei unui fenomen unei stari sufleteshti etc. Si: cauzare (1) declanshare (2) determinare (7) dezlantzuire (2) generare (3) iscare nashtere pricinuire producere provocare trezire (rar) prilejuire ridicare starneala (9) trezit1 (inv) prilejire. 10 (Ivp; fam) Provocare.

STIRNÍRE stirniri s. f. Actziunea de a (se) stirni; dezlantzuire. Nici mari sa se rascoleasca dea furtunelor stirnire. CONACHI P. 266.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

starníre s. f. g.d. art. starnírii; pl. starníri

starníre s. f. g.d. art. starnírii; pl. starníri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STARNÍRE s. 1. v. haituire. 2. v. asmutzire. 3. v. instigare. 4. v. dezlantzuire. 5. v. provocare.

STIRNIRE s. 1. bataie goana gonire haituiala haituire scornire (pop.) zgornire. (~ vinatului din birlog.) 2. asmutzire atzitzare intaritare provocare (pop.) zadarire. (~ ciinilor.) 3. atzitzare incitare instigare instigatzie intaritare provocare tulburare (rar) incitatzie provocatzie (pop.) zadarire. (~ maselor). 4. declanshare dezlantzuire iscare izbucnire incepere pornire producere venire (inv. shi reg.) scornire (inv.) prorupere proruptzie. (Inainte de ~ vijeliei.) 5. creare determinare pricinuire producere provocare. (~ unei anumite stari.)

Intrare: starnire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • starnire
  • starnirea
plural
  • starniri
  • starnirile
genitiv-dativ singular
  • starniri
  • starnirii
plural
  • starniri
  • starnirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

starnire, starnirisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a (se) starni shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dezlantzuire
    • format_quote Nici mari sa se rascoleasca dea furtunelor stirnire. CONACHI P. 266. DLRLC
etimologie:
  • vezi starni DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.