STAPAN A stapani e s. m. shi f. 1. Posesor al unui bun. ♦ Spec. Proprietar de sclavi. 2. Persoana in serviciul careia se gaseshte angajat cineva considerata in raport cu acesta; spec. patron. ◊ Expr. A intra la stapan = a se angaja sluga (la cineva). (A fi) fara stapan = a) (a fi) liber de capul sau; (a actziona) dupa bunulplac; b) (a fi) fara rost fara capatai. 3. Persoana sub a carei putere autoritate dominatzie se gaseshte cineva sau ceva considerata in raport cu persoana sau cu lucrul respectiv; (in legatura cu tzari popoare etc.) suveran domnitor. ◊ Expr. A fi stapan pe situatzie = a domina o situatzie a se simtzi tare sigur intro anumita imprejurare (grea). A fi stapan pe sine = a avea taria de ashi infrana pornirile shi pasiunile; a nushi pierde cumpatul a se stapani. A fi stapan pe soarta (sau pe viatza etc.) sa = a dispune de sine ashi fauri singur soarta. 4. Gazda (in raport cu oaspetzii ei). Et. nec. Cf. sl. stopanŭ. corectata

stapan ~a smf [At: CORESI EV. 237 / Pl: ~i ~e / E: ns cf slv стопанъ] 1 Persoana care are in posesiunea sa un (mare) numar de oi considerata in raport cu acesta Si: scutar¹ (pop) stanash (irg) stanar (reg) stanaci. 2 (Pgn) Persoana care poseda orice altfel de animal considerata in raport cu acesta. 3 (Reg; is) ~u oilor Dea puia gaia. 4 (Adesea determinat de un adjectiv posesiv) Persoana care dispune in fapt sau de drept de anumite puteri asupra unor oameni (sclavi iobagi muncitori etc.) care i exploateaza considerata in raport cu aceshtia Si: (inv) domn (1) Vz: jupan patron stapanca stapaneasa. 5 (Adesea determinat de un aps) Persoana care are posibilitatea de a fi servita in raport cu cei aflatzi in serviciul sau (pe langa gospodarie in treburile casnice etc.) Si: (inv) domn (1) Vz: jupan patron stapanca stapaneasa. 69 (Ie; shif a fi sau a da la ~) A intra (sau a baga ori a se baga) la ~ A (se) angaja ori a face sa fie sau a fi angajat in slujba cuiva. 1011 (Iae) Ashi crea sau a face sashi creeze obligatzii carel determina pe cineva sa ajunga (fara sa vrea) la bunul plac al cuiva. 1213 A ajunge sau a face sa ajunga sub deplina ascultare a cuiva. 14 (Prin exagerare; adesea k termen de adresare) Epitet pentru o persoana iubita. 15 (De obicei urmat de determinari in genitiv care indica obiectul posesiunii) Persoana care poseda (cu titlu de proprietate) un bun material Si: detzinator (1) posesor stapanitor (1) (inv) domn (1) ocinash¹ (ivr) posesuitor. 16 (Spc) Proprietar de pamant Si: detzinator (3) posesor stapanitor (2) (inv) domn (2) ocinash¹ (ivr) posesuitor. 17 (Ie) A se face ~ (pe cineva) A lua ceva in posesiune (in mod abuziv). 18 (Ie) A lasa (pe cineva) ~ (pe ceva) A ceda sau a darui (cuiva ceva). 19 Persoana grup de persoane sau colectivitate care conduce care carmuieshte un stat un popor un grup de oameni etc. considerata in raport cu aceshtia Si: carmuitor (5) conducator (1) stapanitor (5). 20 (Spc) Domnitor (1). 21 (Pex) Persoana sub a carui putere autoriate dominatzie etc. se gaseshte cineva sau ceva considerata in raport cu aceshtia Si: stapanitor (7). 22 (Reg; ie) A fi ~ sa … A avea voie sa … 23 (Ivr) Dominant (4). 24 Stat populatzie popor care stapaneshte (4) alte state populatzii sau popoare considerate in raport cu acesta Si: cuceritor (1) ocupant stapanitor. 25 (Rar) Divinitate (2). 26 (In limbajul bisericesc creshtin; adesea k epitet; de obicei urmat de determinari carei precizeaza sensul; spc) Divinitatea intruna din ipostazele Dumnezeu Isus Cristos sau Fecioara Maria considerata k fiintza atotputernica k indrumator spiritual k ocrotitor etc. Si: stapanitor (10). 27 (Adesea cu determinari carei precizeaza sensul) Persoana care conduce propria gospodarie considerata in raport cu oaspetzii sau cu vizitatorii sai Si: (ivp) domn (1). 28 Persoana care reprezinta (intro imprejurare data) autoritatea suprema intro gospodarie intro familie considerata mai ales in raport cu oaspetzii cu vizitatorii sai ori cu ceilaltzi membri ai familiei Si: (ivp) domn (1). 29 (Ie) A fi ~ in casa lui (sau la el in casa ori la el acasa) A face tot ceea ce doreshte in propria gospodarie sau familie. 30 (Iae) A avea toate drepturile a proceda dupa bunul plac. 31 Persoana care dispune dupa plac de ceva. 32 Persoana care ishi poate domina inclinatziile sentimentele etc. 33 (Ie) A fi ~ pe sine (sau pe mine pe tine pe el etc.) A fi in stare sashi infraneze pornirile sentimentele etc. 34 A fi sigur de el increzator in posibilitatzile sale. 35 (De obicei urmat de determinari introduse prin pp „pe” sau „peste” care indica domeniul) Persoana (sau colectivitate institutzie etc.) care reprezinta o autoritate intrun anumit domeniu de activitate de cunoashtere. 36 (Pex) Persoana care poseda multe cunoshtintze care cunoashte bine ceva.

STAPAN A stapani e s. m. shi f. 1. Persoana in a carei proprietate se gaseshte un bun material considerata in raport cu acesta; persoana in a carei proprietate se gasea un sclav considerata in raport cu acesta; proprietar. 2. Persoana in serviciul careia se gaseshte angajat cineva considerata in raport cu acesta; spec. patron. ◊ Expr. A intra la stapan = a se angaja sluga (la cineva). (A fi) fara stapan = a) (a fi) liber de capul sau; (a actziona) dupa bunul plac; b) (a fi) fara rost fara capatai. 3. Persoana sub a carei putere autoritate dominatzie se gaseshte cineva sau ceva considerata in raport cu persoana sau cu lucrul respectiv; (in legatura cu tzari popoare etc.) suveran domnitor. ◊ Expr. A fi stapan pe situatzie = a domina o situatzie a se simtzi tare sigur intro anumita imprejurare (grea). A fi stapan pe sine = a avea taria de ashi infrana pornirile shi pasiunile; a nushi pierde cumpatul a se stapani. A fi stapan pe soarta (sau pe viatza etc.) sa = a dispune de sine ashi fauri singur soarta. 4. Gazda (in raport cu oaspetzii ei). Et. nec. Cf. sl. stopanŭ.

STAPAN ~a (~i ~e) m. shi f. 1) Persoana careia i apartzine un bun material. ~ul mashinii. ◊ A se face ~ pe ceva a pune stapanire pe ceva. 2) (in antichitate) Proprietar de sclavi. 3) Persoana in serviciul careia se afla angajat cineva. ◊ A intra (sau a se baga) la ~ a se angaja sluga. (A fi) fara ~ a) (a fi) independent in actziunile sale; b) (a fi) fara supraveghere. 4) fig. Persoana cu puteri depline. ◊ A fi ~ pe situatzie a se orienta bine intro situatzie ocupand o pozitzie dominanta. A fi ~ pe materie a poseda un obiect. A fi ~ pe sine a fi in stare sashi stapaneasca sentimentele pornirile; ashi tzine firea. A fi ~ pe soarta (sau pe viatza) sa a dispune de propria persoana. 5) pop. Persoana care administreaza o gospodarie (privata sau publica); gospodar. ◊ ~ul casei a) capul familiei; b) gazda (luata in raport cu oaspetzii). /<sl. stopanu

stapan m. 1. cel ce guverna cei ce comanda: el e stapan aici; 2. posesor proprietar: stapanul casei stapanul moshiei; 3. cel ce are servitori lucratori: a da de stapan a fi la stapan; 4. fig. care se poate infrana: stapan pe faptele sale. [Slav. STOPANŬ domn].

STAPÍN A stapini e s. m. shi f. 1. Persoana care foloseshte in gospodaria sa una sau mai multe slugi considerata in raport cu acestea. Noroc macar dacai avea Sa dai de vreun stapin milos. IOSIF PATR. 34. Cind ash da odata peste un stapin cum gindesc eu nash shti ce sai fac sa nul smintesc. Nu cumva ai trebuintza de sluga voinice? CREANGA P. 200. ◊ Expr. A intra la stapin = a se angaja sluga la cineva. Ia sint shi eu un baiet sarman din toata lumea fara tata shi mama shi vreau sa intru la stapin. Sa intri la stapin?! Dapoi tu nici de pascut gishtele nu eshti bun. CREANGA P. 147. (Glumetz) Cind imi dai voie sa fumez? Asta e acum! Nici sa nu te aud se supara Sonia... La ce stapin am intrat! se vaita Ion Ozun. C. PETRESCU C. V. 218. (A fi) fara stapin = (a fi) liber de capul lui; p. ext. fara rost. Ratacesc k un ciine fara stapin... Dar nu port pe grumaz urmele lantzului. BENIUC V. 25. Ashi gasi stapinul = ashi gasi nashul v. gasi. 2. (Astazi mai ales la pl. denumind categoria sociala a exploatatorilor) Persoana care foloseshte munca salariata in intreprinderea sa (industriala comerciala etc.) considerata in raport cu angajatzii sai. V. patron jupin. Foloasele stapinilor de odinioara ramin azi in mina muncitorilor. SADOVEANU E. 29. Stapinii socotesc Cind cei buni din lantz voiesc Sa dezlege Leul K au cine oareatunci Ar mai ducen chin shi munci Pentru dinshii greul? NECULUTZA TZ. D. 44. 3. Posesor al unui lucru material (considerat in raport cu lucrul posedat); proprietar. A ramas singur stapin pe pamint pe casa pe acareturi. STANCU D. 29. Cinele intzelegea k e vorba de el. Se oprise negru shi cu lustru k pacura shi privea la stapini cu doi ochi asha de deshteptzi parca numai glasul i lipsea. SADOVEANU O. IV 17. Astanoapte chiar fratemeu mia adus raspuns k pe stapina cositzei a furato un zmeu. ISPIRESCU L. 23. Calul fiului de crai incepe a sari in doua picioare foraind shi cit pe ce sa izbeasca pe stapinusau. CREANGA P. 185. ♦ Proprietar de sclavi (considerat in raport cu aceshtia). Chestiunea dezrobirii tziganilor... a inceput a se agita prin insashi initziativa partziala a stapinilor de tzigani. KOGALNICEANU S. A. 194. 4. Stapinitor conducator (al unui stat al unui popor); domnitor suveran. Sub bolta cea inalta a unei vechi biserici Intre faclii de ceara arzind in sfeshnici mari Entinsan haine albe cu fatza spre altar Logodnica lui Arald stapin peste avari. EMINESCU O. I 88. Azi vin shi pun piciorul peacest pamint romin shi zic: Moldovon mine cunoashteal tau stapin. ALECSANDRI T. II 69. Este el cum il arata sabia lui shi armura Cavaler de al credintzei sau al Tibrului stapin... Uriash e al Daciei sau e Mircea cel Batrin? ALEXANDRESCU P. 133. ◊ (Poetic) Cind intraram in Bogdaneshti noaptea era desavirshit stapina. SADOVEANU O. VII 181. Luna tu stapina marii pe a lumii bolta luneci SHi gindirilor dind viatza suferintzele intuneci. EMINESCU O. I 130. ◊ Expr. A fi stapin pe situatzie = a domina o situatzie a se simtzi tare sigur intro anumita imprejurare. ♦ Fig. (Adesea adjectival) (Persoana sau colectivitate) care dispune de sine careshi faureshte singura viatza soarta viitorul. Ei bine ce sintem noi aici? Stapini pe soarta noastra sau robi plecatzi sub bici? ALECSANDRI T. II 111. ◊ Expr. A fi stapin pe sine = a fi capabil sashi infrineze pornirile shi pasiunile; stapinit retzinut. Penelopa linga el se tzinea bine. Demna severa stapina pe sine sta mareatza in rochia ei galbena. BART E. 76. Omule... Spunemi eshti stapin pe tine? Dai pravili inimei tale? CONACHI P. 276. ♦ Fig. (Mai ales la feminin) Epitet dat persoanei iubite. Miaduc aminte de duduia Ionitza stapina visurilor noastre de la doisprezece ani. IBRAILEANU S. 32. Cupido un paj shagalnic va ascunde cua lui mina Vioriul glob al lampei mladioasa mea stapina! EMINESCU O. I 154. 5. Persoana care are autoritate in familie; (in raport cu oaspetzii) gazda. Ardai focul de barbatzi! Sai lasam azi nemincatzi. De nimica nu ne pasa K sintem stapinen casa. ALECSANDRI T. I 243. Cucoana Caliopi sai vorbeshti dta. Ba dta cucoane Matachi k stapinul casei. id. ib. 356.

stapín m. (vsl. bg. stopanŭ a. i.; alb. stopán „baci shefu ciobanilor” cuv. de orig. nelamurita). Proprietar posesor: stapinu caseĭ al moshiiĭ. Domn maĭmare shef guvernator comandant: eu is stapin in (saŭ peste) tzara asta. Fig. Care se poate stapini (infrina): a fi stapin pe faptele tale. A da la stapin a da in serviciŭ k sluga. A fi a intra la stapin a fi a intra in serviciŭ. Cum e stapinu shi sluga (saŭ asha shi sluga) cum e Turcu shi pistolu cum is ceĭ marĭ asha shi ceĭ micĭ. Fem. stapina pl. e: stapina caseĭ. V. balabusta.

stapan s. m. pl. stapani

stapan s. m. pl. stapani

STAPAN s. 1. v. posesor. 2. v. patron. 3. v. Dumnezeu.

STAPAN s. v. carmuitor conducator domn domnitor monarh stapanitor suveran voda voievod.

STAPIN s. 1. detzinator posesor proprietar (inv.) ocinash posesuitor. (~ al unui bun.) 2. patron (pop.) jupin. (Are un ~ foarte aspru.) 3. (BIS.; art.) atotputernicul (art.) creatorul (art.) divinitate domnul (art.) dumnezeire dumnezeu parinte providentza puternicul (art.) tatal (art.) ziditorul (art.) (in limbajul bisericesc) preainaltul (art.) preaputernicul (art.) (inv. shi pop.) pronie (pop.) sfintul (art.) sintul (art.) (inv.) atottziitorul (art.) tvoretz zeu.

stapin s. v. CIRMUITOR. CONDUCATOR. DOMN. DOMNITOR. MONARH. STAPINITOR. SUVERAN. VODA. VOIEVOD.

stapin (ni) s. m. 1. Suveran domn. 2. Proprietar posesor. 3. Patron. Megl. stapǫn. Origine incerta. Este considerat de obicei drept der. din sl. stopanŭ (Miklosich Fremdw. 127; Miklosich Lexicon 885; Cihac II 361; Lambrior 103; Tiktin; Conev 59; Candrea; Rosetti GS V 158) cf. bg. stopan(in) sb. stopanin alb. stopan „baci samesh”. Pentru aceasta ipoteza exista doua obiectzii; prima se refera la dificultatea trecerii lui an › in intrun element sl. nu este de netrecut cf. smintina stina. A doua destul de serioasa consta in faptul k aceste cuvinte sint izolate in sl. shi k lipseshte corespondentza cu familiile cunoscute ceea ce duce la presupunerea k nu sint la origine sl. ci imprumuturi dupa unii din alb. sau poate din rom. Aceasta circumstantza este destul de ingrijoratoare; shi corespondentza formala cu jupin permite orientarea spre un cuvint autohton (cf. Miklosich Slaw. Elem. 10; Philippide II 14). Ipotezele emise pina acum nu par fericite: din alb. štëpë „casa” (Papahagi Notitze etimologice 43); in loc de *istopanus metateza improbabila de la un lat. *hospitanus < hospes (Laurian shi Maxim; Barič Albanorum. Studien 13; Pushcariu Dacor. III 379; Capidan Raporturile 149; cf. Philippide II 733 shi Tagliavini Arch. Rom. XII 213); dintrun lat. *stipanus < stips (Giuglea Dacor. III 6106; cf. observatziile lui Skok Arhiv za Arbanašku Starinu II 339); din numele Stephanus rege al Ungariei (B. Migliorini Dal. nome proprio al nome commune Ginebra 1927 311; cf. impotriva Tagliavini Arch. Rom. XII 213); dintrun lat. stephanus < gr. στέφανος (Pushcariu Dacor. VII 456; Pushcariu Lr. 286); de origine balcanica (Sandfeld 94). Der. stapina s. f. (patroana suverana); stapinesc adj. (de stapin); stapini vb. (a avea in proprietate; a poseda; a guverna a domni a exercita puterea suprema; a domina a supune; a struni a impiedica a reprima a tempera; refl. a se domina a se infrina); stapinie s. f. (inv. dominatzie seniorie); stapinire s. f. (domnie seniorie; proprietate pozitzie; guvern administratzie autoritate); stapinitor adj. (care poseda care domina; s. m. proprietar domn); instapini vb. (a da in posesie); nestapinit adj. (de nespus neimblinzit irezistibil).

COMPOS SUI (lat.) stapan pe sine A ramane in toate imprejurarile compos sui.

DIVITIAE APUD SAPIENTEM VIRUM IN SERVITUTE SUNT APUD STULTUM IN IMPERIO (lat.) bogatzia este sclava omului intzelept shi stapana celui prost Seneca „De vita beata” 26 1.

INTER DOMINUM ET SERVUM NULLA AMICITIA EST (lat.) intre stapan shi sclav nu poate exista prietenie Curtius „Historia Alexandri Magni” 7 8 23.

TU DUCA TU SIGNORE E TU MAESTRO (it.) tu calauza stapan shi maestru al meu Dante „Infernul” II 140. Epitetele adresate de Dante lui Vergiliu. Expresia unui sentiment de veneratzie shi de incredere totala intro persoana considerata drept indrumator spiritual.