stana sf [At: (a. 1560) CUV. D. BATR. I 246 / Pl: ~ne ~ni / E: Cuvant de origine tracodaca cf alb shtazë „animal vita”] 1 Ashezare pastoreasca sezoniera mai ales de vara la munte sau in afara satului unde se adapostesc oile shi ciobanii shi unde se prepara produsele din laptele oilor Si: 2 (Prc) Coliba cu incaperile in care dorm ciobanii se prepara shi se pastreaza produsele din laptele oilor Si: tarla¹ (rar) oierie¹ (ivp) perdea (reg) bacie (2) casharie (2) coliba¹ (3) coverga (8) mandra mutare odalac staul surla. 3 Ingraditurile din jur unde stau oile Si: tarla (rar) oierie¹ (ivp) perdea (reg) bacie casharie coliba coverga mandra¹ mutare odalac staul (1) surla. 4 (Reg; ilav) La spartul ~nii La spartul targului Vz: targ. 5 (Ie) A inchide lupul in ~ Ashi aduce dushmanii in casa. 6 (Reg; is) ~na foilor (sau a foalelor ori a branzii) Incapere la stana (1) in care se pastreaza laptele shi preparatele din lapte. 7 (Reg) Locul unde se adapostesc oile shi caprele tzinute acasa Si: stanushoara. 8 (Reg; pex) Turma de oi. 9 (Ie) A avea o ~ de copii A avea multzi copii. 10 A da ~na pe una (sau pe o oaie) A face un schimb neavantajos. 11 (Mun; Buc; pan) Turma de animale mici (capre porci). 12 (Pan) Herghelie (1). 13 Haita (6) (de lupi). corectata

STANA ~e f. 1) Constructzie primitiva in afara satului unde se adapostesc oile shi ciobanii vara shi unde se prepara produsele din laptele oilor; oierie; tarla. 2) Loc unde se afla aceasta constructzie. ◊ A inchide lupul in ~ ashi aduce dushmanii in casa. [G.D. stanei] /Cuv. autoht.

stana f. coliba unde stau ciobanii shi ingraditura imprejur unde stau oile: intr’o stana stau dela 500 600 de oi. [Slav. STANŬ statzie].

STÍNA stine shi stini s. f. Ashezare pastoreasca de vara la munte sau in afara satului (cuprinzind locul shi instalatziile necesare) unde se adapostesc oile shi ciobanii shi unde se prepara produsele din laptele oilor. A dat peste stina de oi... cu perdeaua ei de trestie infipta in buza vaii Gerului. POPA V. 114. Cintindushi vechea doina vezi Oltul cum se duce SHauzi latrind pe dealuri zavozii de la stini. MACEDONSKI O. I 116. Cite unauna carutzele sosesc la tirla sau la stina unde vinatorii au sa petreaca noaptea. ODOBESCU S. III 18. Mult mie dor mamuca dor De cel codru fratzior SHi de stina cea cu oi. SHi de cintic de cimpoi. ALECSANDRI P. P. 295. ◊ Expr. A inchide lupul in stina = atzi aduce dushmani in casa. A veni la spartul stinii = a veni prea tirziu dupa ce sa facut impartzeala; a veni la spartul tirgului v. tirg.

stína f. pl. e (k frine vine) shi ĭ (vsl. stanŭ statziune tabara d. stati a sta a se opri; bg. sirb. stan razboĭ de tzesut rus. stanŭ statziune stina; litv. stónas statziune; alb. stan ngr. stáni stina. V. stan stanishte stanog). Ingraditura in care staŭ oile ĭarna shi vara shi in care e shi coliba ciobanuluĭ: intr’o stinas 56 sute de oĭ. A o nemeri k TZiganu Mercurea la stina a da de un chilipir la timp nepotrivit (k Mercurea e zi de post shi deci TZiganu nu putea sa bea lapte). V. bacie tirla cishla.

stana s. f. g.d. art. stanei; pl. stane

stana s. f. g.d. art. stanei; pl. stane

STANA s. tarla (rar) oierie (reg.) bacie casharie coliba mandra mutare odalac salash (prin Transilv. Ban. shi vestul Munt.) staul. (O ~ de oi la munte.)

spanaculstinelor s. v. SPANACULCIOBANILOR.

STINA s. tirla (rar) oierie (reg.) bacie casharie coliba mandra mutare odalic salash (prin Transilv. Ban. shi vestul Munt.) staul.

stina (ne) s. f. Ashezare pastoreasca de vara. Mr. stina stane. Sl. stana „oprire” de la stati staną „a sta” cf. sb. cr. stan „coliba de pastor” stanar „pastor” rus. stan „statzie” (Lambrior 103; Cihac II 361; Densusianu Hlr. 282; Tiktin; Weigand Jb. XVI 228; Rosetti GS V 158; Conev 60; Sandfeld 95). Cuvintele sl. perfect explicabile prin procedeele sl. nu pot proveni din rom.; shi este greu de crezut k intilnirea lor cu rom. este intimplatoare. Totushi sa accentuat dificultatea trecerii lui an › in care se petrece numai in elementele moshtenite din lat. shi care nu apare la elementele sl. in afara de jupin stapin smintina shi stinca toate cuvinte considerate de origine incerta (cf. Pushcariu Dacor. III 27894 shi numerele noastre 4653 shi 8133). Sa incercat depashirea dificultatzii presupunind imprumutul din sl. la o data mai veche (Lambrior; Densusianu) sau o asimilare care pare ciudata cu in din roman batrin shi alte elemente lat. (Skok Arvih za Arbanašku Starinu II 339; ar fi trebuit sa existe shi in tzaran). In realitate ideea k in < an exista numai in elemente lat. este falsa cf. tc. kantar › cintar mgr. φράγγος › frinc; astfel k evolutzia aratata nu este pur shi simplu o imposibilitate ci o circumstantza a carei explicatzie ne scapa. Alte explicatzii sint mai ipotetice: din dacicul *stana (Hasdeu Col. lui Traian 1874 p. 105; cf. Pascu I 191; Philippide II 15; Pushcariu Lr. 176); din indoeurop. *sthana prin intermediul persanului stana „shedere” (Densusianu GS I 238; Pushcariu Dacor. III 382; Cancel Despre Roman 779) deshi un astfel de imprumut nu pare posibil istoriceshte; dintrun lat. *saeptana (Giuglea Dacor. II 360; cf. REW 7497). Der. stinash s. m. (pastor care are o stina). Din rom. pare sa provina mag. esztena shi sas. stinê; in schimb ngr. στάνη shi alb. stan care au fost prezentate uneori drept imprumuturi din rom. trebuie sa vina din sl.

stana stane s.f. Ashezare pastoreasca de vara la munte sau in afara satului unde se adapostesc pe timpul noptzii oile shi pastorii. Stana se constituie la „ruptul sterpelor” cand are loc insambrirea shi masurishul laptelui. Stana este alcatuita din coliba pacurarilor ridicata „in furci” unde se asheza shi vatra din comarnic staulul oilor in dosul colibei shi strunga oilor in fatza (dupa Dancush 1986: 49). „Centrul locuirii montane este ashadar stana admitzand cel putzin doua din intzelesurile termenului: stana = loc de preparare a laptelui (reshedintza baciului); stana = intreg ansamblul unei ashezari pastorale. (...) Dar stana (fromagerie) are k unic centru al sau shi al intregului complex focul shi vatra focului. Stana (sens largit) are un al doilea centru al sau: strungile (tzarcul in care oile adunate sunt mulse de trei ori pe zi)” (Latish 1993). Dupa tipul de asociere: stana pe cumpene (sistem clasic traditzional autohton arhaic: asocierea proprietarilor de oi constituirea stanei prin unirea mai multor laptarii iar la Ruptu Sterpelor se face carambitul laptelui se calculeaza in cumpene cantitatea de branza shi de urda ce i se cuvine fiecarui proprietar de oi) shi stana pe fontzi (sistem introdus de evrei la sfarshitul sec. al XIXlea: dupa fiecare cap de oaie cu lapte se primesc 810 fontzi de branza (Georgeoni 1936: 4243). ♦ (top.) In Staneshti La Staneshti Preluca Staneshtilor top. in Dragomireshti (Faiciuc 1998); Stanishoara munte (1.629 m) ce face parte din Culmea Jupania (Muntzii Maramureshului) (Posea 1980: 29). ♦ (onom.) Stana nume de familie in Maramuresh. Din sl. stanǔ stana „oprire statziune” de la stati „a sta” cf. srb. stan „coliba de pastor” stanar „pastor” rus. stan „statzie” (Scriban; Lambrior Cihac Densusianu Tiktin Rosetti Conev cf. DER; DEX); „Este un cuvant tipic pastoresc general shi stravechi in limba dar cu obarshie deocamdata echivoca; posibil autohton. Cei mai multzi filologi lau considerat slav (k imprumut arhaic) altzii insa lau declarat autohton tracodacic. Dintrun tracodacic *stana (rad. i.e. *stā ”a sta statziune loc de shedere„) ushor putea sa derive rom. stana” (Russu 1981: 388389); cuvant autohton (Hasdeu Philippide Reichenkron); cuv. de origine tracodaca (MDA). Cuv. rom. > srb. stira magh. esztena (Macrea 1970: 13; Bakos 1982; DER).

stana stane s.f. Ashezare pastoreasca de vara la munte sau in afara satului unde se adapostesc pe timpul noptzii oile shi pastorii. Stana se constituie la „ruptul sterpelor” cand are loc insambrirea shi masurishul laptelui. Stana este alcatuita din coliba pacurarilor ridicata „in furci” unde se asheza shi vatra din comornic staulul oilor in dosul colibei shi strunga oilor in fatza (dupa Dancush 1986: 49). Dupa tipul de asociere: stana pe cumpene (sistem clasic autohton) shi stana pe fontzi (sistem introdus de evrei). ♦ (Top.) In Staneshti La Staneshti Preluca Staneshtilor top. in Dragomireshti (Faiciuc 1998). Sl. stana „oprire” de la stati „a sta” cf. srb. stan „coliba de pastor” stanar „pastor” rus. stan „statzie” (Densusianu Titkin Rosetti cf. DER); „Este un cuvant tipic pastoresc general shi stravechi in limba dar cu obarshie deocamdata echivoca; posibil autohton. Cei mai multzi filologi lau considerat slav (k imprumut arhaic) altzii insa lau declarat autohton tracodacic. Dintrun tracodacic *stana (rad. ie *stā ”a sta statziune loc de shedere„) ushor putea sa derive rom. stana” (Russu 1981: 388389); Cuvant autohton (Hasdeu 1894 Philippide 1928 Russu 1981 Brancushi 1983); Cuvant romanesc preluat de srb. sloveni (stira) shi magh. (esztena) (Macrea 1970: 13; Bakos 1982).

STANA DE VALE statziune climaterica shi de odihna situata in raza com. Budureasa jud. Bihor intro depresiune inconjurata de culmile mtzilor Vladeasa shi Padurea Craiului la 1.102 m alt. Climat tonic shi izvor cu apa minerala feruginoasa. Statziunea este recomandata pentru tratarea nevrozelor astenice a unor afectziuni endocrine shi respiratorii a starilor de debilitate de surmenaj fizic shi intelectual a anemiilor rahitismului shi tulburarilor de creshtere la copii. Teleferic. Pastravarie.