4 definiții pentru stăura
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stăura vi [At: ALEXI, W. / Pzi: staur / E: ml stabulare cf a stăura] 1 (Înv; Trs) A holba ochii (de mirare, de spaimă). 2 (Trs) A pofti.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
STĂURÁ, stắur, vb. I. Tranz. (Trans.) A (se) zgâi (1). (în loc de zgăura)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
stăurá (-r, át), vb. (Trans.) A privi cu teamă sau cu mirare, a se minuna. Origine necunoscută. Ar putea fi cuvînt identic cu a astăura, vb. (Banat, a pîndi, a urmări), pe care DAR îl derivă de la staur „grajd”, presupunînd că înseamnă „a urmări din grajd”, ipoteză greu de admis. Poate în loc de sgăura < sgău, cf. sgîi.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
stăurá, stáur, vb. I 1. (înv.) a holba ochii (de mirare, de spaimă). 2. (reg.) a pofti.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| verb (V2) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||